Arta ca formă de memorie: Cum teatrele și muzeele din Moldova aduc în scenă trecutul traumatic

CHIȘINĂU, 2 martie 2026 – Instituțiile culturale din Republica Moldova joacă un rol tot mai activ în procesul de consolidare a memoriei naționale, transformând arta într-un instrument puternic de reflecție asupra trecutului. Această tendință a fost evidențiată de Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, în cadrul conferinței „Cultura Memoriei și Recunoștinței”.
Ministrul a subliniat că, în ultimii ani, scena culturală a țării a început să abordeze direct și curajos subiecte dureroase din istoria recentă, contribuind la o mai bună înțelegere a evenimentelor traumatice. „În spațiul cultural din Chișinău au apărut spectacole” care tratează teme precum foametea organizată și rezistența antisovietică, a menționat oficialul.
Printre producțiile notabile amintite se numără spectacolul „1946” de la Teatrul „Luceafărul”, „Siberia de acasă” și „Copiii foametei” de la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. De asemenea, a fost remarcată premiera recentă a spectacolului de teatru documentar „Noaptea scrisă cu roșu” la Teatrul Fără Nume, o producție despre rezistența antisovietică, descrisă de ministru ca fiind „un spectacol emoționant”.
Aceste inițiative artistice sunt parte a unui efort mai larg de a face istoria accesibilă și relevantă pentru publicul larg, dincolo de cercurile academice. Expoziția de vagoane din centrul capitalei, organizată în ultimii trei ani pentru a comemora deportările staliniste, a fost un alt exemplu de succes, atrăgând un număr mare de vizitatori, în special tineri. Evenimentul a fost diversificat prin proiecții de film documentar și piese de teatru, demonstrând impactul pe care îl pot avea formele culturale combinate.
Ministrul Culturii a recunoscut că, în paralel cu aceste eforturi, există și o tendință negativă de negare și minimalizare a evenimentelor istorice, alimentată de atacuri concertate de dezinformare. „Atacurile concertate, venite din același centru, cel mai probabil de la Kremlin, s-au intensificat”, a avertizat el.
În acest context, rolul instituțiilor culturale devine unul de interes public, nu doar academic. Prin expoziții, spectacole și alte forme de expresie artistică, cultura ajută la crearea unui spațiu de dialog și la combaterea confuziei sociale create de propagandă. Astfel, teatrele și muzeele nu sunt doar păstrătoare ale patrimoniului, ci și actori activi în construcția unei societăți reziliente, conștiente de trecutul său și capabile să-și edifice un viitor mai bun.