Guvernul declară stare de alertă în sectorul energetic: o măsură preventivă, nu de alarmare

Guvernul Republicii Moldova a instituit starea de alertă ca răspuns la o serie de riscuri externe ce amenință securitatea energetică a țării. Anunțul a fost făcut de Serghei Diaconu, șeful Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, care a subliniat că măsura are un caracter strict preventiv și nu ar trebui să alarmeze cetățenii.

„Starea de alertă nu este o măsură menită să alarmeze cetățenii. Este un mecanism care ne permite, în primul rând, nouă, instituțiilor statului, să ne mobilizăm intern și să acționăm din timp”, a declarat Diaconu. Scopul principal este de a asigura că potențialele riscuri externe nu vor produce efecte negative în Republica Moldova.

Decizia se bazează pe o analiză integrată a indicatorilor de risc, care indică o acumulare de factori externi. Printre aceștia se numără volatilitatea crescută pe piețele petroliere, în contextul situației din Orientul Mijlociu, degradarea infrastructurii energetice din Ucraina ca urmare a atacurilor repetate ale Federației Ruse, precum și închiderea sau lucrările de mentenanță la rafinăriile din regiune, inclusiv din România și Bulgaria. Aceste elemente cumulate reduc marja de siguranță a sistemului energetic național.

Oficialul a explicat diferența esențială dintre starea de alertă și starea de urgență. Starea de alertă este o măsură preventivă, mai limitată în timp și ca arie de intervenție, care permite autorităților să acționeze rapid și coordonat pentru a preîntâmpina o criză. În contrast, starea de urgență se instituie atunci când o criză s-a produs deja și poate presupune măsuri excepționale mult mai stricte, precum sistarea totală a exporturilor sau blocarea completă a unor activități economice.

Responsabilitatea autorităților, a adăugat Diaconu, este de a interveni înainte ca aceste riscuri să se materializeze, protejând astfel consumatorii și stabilitatea economică. Instituțiile statului au fost însărcinate să elaboreze planuri de contingență detaliate pentru următoarele 10 zile, o lună și trei luni, care vor fi integrate într-un Plan Național de Contingență.