Bătălie pe proceduri la Primărie: Legalitatea convocării ședinței CMC, contestată de executiv

Confruntarea de joi de la Primăria Chișinău a scos la lumină o dispută juridică și procedurală profundă între fracțiunea PAS din Consiliul Municipal și executivul condus de primarul Ion Ceban. Miza conflictului a fost legalitatea convocării ședinței CMC, fiecare parte invocând prevederi legale pentru a-și justifica acțiunile.
Lidera fracțiunii PAS, Zinaida Popa, a susținut că grupul său a acționat strict conform legii. Ea a explicat că, pe 20 februarie, fracțiunea a depus o solicitare oficială către primarul general pentru convocarea unei ședințe a consiliului. Potrivit legislației, în cazul în care primarul nu dă curs unei astfel de solicitări într-un anumit termen, o treime dintre consilieri au dreptul să convoace ședința din proprie inițiativă. Considerând lipsa unui răspuns direct drept un „refuz tacit”, consilierii PAS au înregistrat pe 27 februarie o nouă notificare prin care anunțau convocarea ședinței pentru data de 5 martie, la ora 10:00. „Am respectat procedura. Am mers pe pașii legali. Legea spune expres că, dacă primarul refuză, mergem pe procedura a doua, prin care înștiințăm primarul că noi convocăm ședința”, a argumentat Popa.
În replică, viceprimarul Ilie Ceban a prezentat o altă interpretare a legii, contestând legalitatea demersului PAS. El a afirmat că primarul general a răspuns solicitării inițiale prin emiterea unei dispoziții care programa ședința CMC pentru data de 12 martie. Potrivit viceprimarului, chiar și atunci când o treime din consilieri solicită o ședință, executivul este cel care are prerogativa de a stabili data exactă a acesteia. „Legea spune clar: chiar dacă consilierii solicită ședința, executivul programează această ședință. Ședința a fost programată pentru 12 martie. Dumneavoastră ați fost înștiințați”, a declarat Ilie Ceban, calificând acțiunea PAS drept o tentativă de a crea un scandal și de a perturba un eveniment public deja planificat.
Acest blocaj procedural reflectă o tensiune fundamentală în guvernanța locală, legată de delimitarea atribuțiilor între puterea legislativă (Consiliul Municipal) și cea executivă (Primarul General). Incapacitatea celor două părți de a ajunge la un consens asupra unei chestiuni administrative de bază, precum programarea unei ședințe, indică un nivel ridicat de neîncredere politică și o lipsă de colaborare care riscă să paralizeze activitatea decizională a capitalei.