Reforma administrativă divizează societatea: Sondajul relevă o lipsă de consens și informare privind comasarea primăriilor

CHIȘINĂU, 10 martie 2026 – O reformă administrativ-teritorială majoră, aflată pe agenda guvernului, se lovește de o lipsă acută de informare și de un consens public, relevă Barometrul iData pentru luna martie. Doar 26% dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că sunt „destul de bine” informați despre planurile de comasare a primăriilor, în timp ce majoritatea covârșitoare (74%) recunoaște că a auzit puține detalii sau nimic despre acest proces.

Această lipsă de cunoaștere se reflectă într-o societate profund divizată în privința necesității reformei. La întrebarea dacă susțin, în general, reducerea numărului de primării prin amalgamarea localităților mici, opiniile s-au împărțit aproape egal. Un bloc de 42% se arată favorabil ideii (23% susțin în totalitate, iar 19% mai degrabă susțin). De cealaltă parte, 50% dintre respondenți se opun comasării (38% nu susțin deloc, iar 12% mai degrabă nu susțin). Directorul iData, Mihai Bologan, a concluzionat că, în prezent, nu există un consens național pe această temă, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru implementarea reformei.

Diviziunea este și mai evidentă atunci când vine vorba de consecințele anticipate ale reformei. Cetățenii sunt împărțiți între speranța creșterii eficienței și teama pierderii autonomiei locale. Astfel, 22% dintre participanții la sondaj cred că amalgamarea va duce la o eficiență sporită a cheltuielilor și la îmbunătățirea serviciilor publice. În opoziție, un procent mai mare, de 29%, consideră că reforma ar slăbi autonomia locală și identitatea comunităților.

Interesant este că aproape o treime dintre respondenți (32%) consideră că ambele argumente sunt la fel de valabile, recunoscând atât potențialele beneficii economice, cât și riscurile sociale și identitare. Această percepție duală subliniază complexitatea reformei și dificultatea de a găsi un echilibru care să mulțumească toate părțile.

Sondajul mai arată că, în ceea ce privește organizarea teritorială generală, aproape jumătate din populație ar prefera păstrarea actualului sistem cu 32 de raioane. Totuși, există un sprijin considerabil și pentru alternative, cum ar fi reducerea numărului de raioane la aproximativ 12 (o idee susținută de 14%) sau revenirea la sistemul bazat pe județe (10%). Aceste date indică o deschidere a publicului către schimbare, dar și o lipsă de claritate privind cea mai bună cale de urmat. În contextul unei informări precare și a lipsei unui consens, succesul reformei administrative depinde în mod crucial de capacitatea autorităților de a comunica transparent beneficiile și de a adresa temerile legitime ale comunităților locale.