Progrese și provocări în reforma justiției: Ministerul Justiției raportează asupra Capitolului 23 de aderare la UE
Comisia parlamentară pentru integrare europeană a audiat marți un raport detaliat al Ministerului Justiției privind progresele înregistrate în cadrul Capitolului 23 – „Sistem judiciar și drepturi fundamentale”, parte a clusterului „Valori fundamentale” din agenda de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Liliana Apostol, secretar de stat la Ministerul Justiției, a prezentat o imagine de ansamblu a eforturilor legislative, subliniind complexitatea și volumul mare de muncă. Din totalul de 27 de proiecte de lege planificate în acest capitol, 21 au fost deja inițiate. Două proiecte înregistrează întârzieri, iar alte patru sunt considerate „cu risc de întârziere”, o nouă clasificare introdusă pentru a semnala dificultățile conceptuale și necesitatea unor consultări extinse.
Printre proiectele aflate în întârziere se numără modificarea Codului Penal privind răspunderea persoanelor juridice pentru acte de corupție în sectorul privat și legea avertizorilor de integritate. Ambele documente au fost transmise Comisiei Europene pentru avizare în februarie 2026, respectiv noiembrie 2025, iar complexitatea lor conceptuală și necesitatea de a alinia mai multe standarde europene și internaționale au dus la depășirea termenelor inițiale.
În categoria proiectelor cu risc de întârziere au fost menționate legea cu privire la arbitraj și un pachet amplu de modificare a legislației procesual-penale, care vizează transpunerea a șase directive UE. Aceste proiecte necesită eforturi intelectuale și legislative considerabile, implicând consultări multiple cu autoritățile naționale și experți internaționali. De exemplu, proiectul privind legislația procesual-penală, care se află în stadiul de definitivare pentru a fi lansat în consultări publice, a necesitat și traducerea integrală a Codului de procedură penală în limba engleză, la solicitarea Comisiei Europene.
Reprezentanții ministerului au explicat că întârzierile și riscurile nu sunt neapărat legate de procesul legislativ în sine, ci de faza conceptuală, unde găsirea unui consens între diferitele autorități și alinierea la standarde multiple poate dura mai mult decât s-a anticipat. S-a subliniat că Ministerul Justiției nu este doar un simplu „producător de acte legislative”, ci și un coordonator al unui dialog complex între numeroase instituții, inclusiv cele autonome, cum ar fi în domeniul justiției. Scopul este de a produce acte normative calitative de la bun început, pentru a minimiza obiecțiile ulterioare din partea partenerilor europeni.