Audit devastator: Întârzieri masive și erori în programul național de delimitare a terenurilor publice
Un audit al Curții de Conturi privind administrarea terenurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale (UAT) a scos la iveală deficiențe sistemice grave, care afectează atât veniturile bugetelor locale, cât și drepturile de proprietate ale cetățenilor. Raportul, discutat în ședința comună a comisiilor parlamentare de profil, indică întârzieri semnificative în Programul național de înregistrare și evaluare funciară.
Potrivit datelor prezentate, din cele aproximativ 100.000 de terenuri publice planificate pentru delimitare la nivel național, până la finalul anului 2024 fuseseră delimitate doar circa 21.000. Dintre acestea, doar aproximativ 9.000 au fost efectiv înregistrate în Registrul bunurilor imobile. Reprezentanții Agenției pentru Servicii Publice (prin succesorul său în domeniu, Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru) au explicat că întârzierile sunt cauzate în principal de lipsa documentației inițiale complete la nivelul primăriilor și de cooperarea insuficientă între instituțiile implicate.
Pe lângă întârzieri, auditul a constatat numeroase erori și neconformități în procesul de delimitare și înregistrare. Au fost identificate cazuri în care terenuri au fost înregistrate ca aparținând unei UAT, deși fizic se află în afara limitelor administrative ale acesteia, cum s-a întâmplat în raionul Ocnița. De asemenea, pentru multe terenuri înregistrate nu au fost elaborate planurile de contur necesare, ceea ce face dificilă identificarea exactă a hotarelor.
O altă problemă majoră o reprezintă suprapunerile grafice între terenuri cu regimuri juridice diferite, situație care generează incertitudine juridică și riscuri în administrarea patrimoniului funciar. Aceste nereguli, moștenite parțial din perioadele anterioare de înregistrare, complică procesul actual de delimitare masivă. Reprezentanții cadastrului au dat asigurări că se lucrează la corectarea acestor erori istorice, însă procesul este anevoios și necesită acordul autorităților locale.
Comisia parlamentară a subliniat că aceste probleme nu sunt izolate, ci reflectă o criză de capacitate administrativă la nivel local. S-a cerut o implicare mai activă a tuturor instituțiilor statului pentru a oferi primăriilor metodologii clare și suport tehnic, astfel încât programul național, finanțat parțial de Banca Mondială, să poată fi finalizat, iar patrimoniul public să fie gestionat eficient și transparent.