Legea lanțurilor scurte de aprovizionare: Dispută privind gestionarea registrului național al producătorilor
Proiectul de lege privind lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare, menit să sprijine producătorii locali prin reducerea numărului de intermediari, a generat o dezbatere aprinsă privind mecanismele de implementare, în special în ceea ce privește gestionarea viitorului registru național. Discuțiile, purtate în cadrul Comisiei parlamentare pentru economie, au scos la iveală o divergență de opinii între autorități și mediul de afaceri.
Inițiativa legislativă, inspirată din modele europene precum cel francez, își propune să creeze un cadru legal pentru a încuraja un model de afaceri cu maximum un intermediar între producător și consumator. Printre măsurile de sprijin se numără crearea unui registru național al participanților la lanțurile scurte, dezvoltarea unui logo oficial pentru identificarea acestor produse și implementarea unor programe de susținere financiară.
Principalul punct de controversă a fost legat de autoritatea care va gestiona acest registru. Proiectul de lege prevede că o „autoritate competentă” va fi desemnată de Guvern, vizând cel mai probabil Ministerul Agriculturii. Reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie (CCI) au contestat vehement această abordare, argumentând că instituția lor deține expertiza, specialiștii și infrastructura necesară pentru a gestiona eficient un astfel de registru.
Președintele CCI a subliniat că organizația sa nu este un simplu ONG, ci o instituție de drept public cu statut special, căreia statul i-a delegat deja funcții similare, precum emiterea certificatelor de origine. Acesta a avertizat că delegarea sarcinii către Ministerul Agriculturii, care nu ar dispune de personal specializat în acest domeniu, ar face legea nefuncțională. CCI a insistat că ar trebui să fie desemnată direct în lege ca administrator al registrului sau, cel puțin, ca această responsabilitate să-i fie delegată printr-o hotărâre de Guvern, nu printr-un simplu ordin ministerial, a cărui forță juridică a fost pusă la îndoială.
De cealaltă parte, președintele comisiei, Dumitru Alaiba, a explicat că, deși înțelege și susține implicarea CCI ca implementator de facto, formalismul juridic impune ca legea să desemneze o autoritate de stat, care ulterior va delega funcțiile. Pe lângă această dispută, mai mulți participanți au semnalat că proiectul este prea general și au cerut includerea unor mecanisme de implementare mai concrete direct în textul legii, pentru a nu lăsa aspecte esențiale la discreția unor acte normative secundare.