Academia Română se modernizează: O nouă lege propune o conducere extinsă și o mai bună reprezentare națională

Academia Română, cel mai înalt for științific și cultural al țării, se pregătește pentru cea mai importantă reformă legislativă din ultimii 35 de ani. Un proiect de lege (L 26/2026) care vizează modernizarea organizării și funcționării instituției a fost prezentat în comisiile parlamentare, având ca scop principal adaptarea statutului său la cerințele contemporane. Legea actuală, datând din 1990, este considerată depășită și inadecvată pentru rolul pe care Academia trebuie să-l joace în societatea modernă.

Reprezentantul Academiei, prezent la ședința comisiei, a subliniat că noua lege a fost elaborată în urma unui amplu proces de consultare internă și externă. Una dintre cele mai semnificative modificări propuse este restructurarea conducerii. Proiectul prevede crearea unui Prezidiu format dintr-un președinte și cinci vicepreședinți, față de patru în prezent. Noutatea absolută o constituie introducerea unui post de vicepreședinte dedicat diasporei științifice și culturale, o recunoaștere a contribuției valoroase a românilor din afara granițelor. Ceilalți patru vicepreședinți ar urma să coordoneze activitățile pe baza unei reprezentări a provinciilor istorice, asigurând o acoperire națională echilibrată.

Proiectul de lege clarifică, de asemenea, statutul de utilitate publică al Academiei și rolul său de consiliere în elaborarea strategiilor naționale în domeniile științei și culturii. Un alt aspect important abordat este regimul juridic al patrimoniului instituției, format din bunuri proprietate publică a statului, date în administrarea Academiei. Noua legislație își propune să ofere un cadru mai transparent și mai eficient pentru gestionarea acestui patrimoniu, precum și pentru funcționarea rețelei de institute de cercetare aflate sub egida sa. Demersul legislativ este văzut ca un pas esențial pentru a consolida prestigiul și relevanța Academiei Române în peisajul național și european.