Analiză: Structura administrativă a Moldovei, o „bombă demografică” și un model nesustenabil

Republica Moldova se confruntă cu o criză structurală profundă din cauza modelului său administrativ-teritorial învechit, moștenit din perioada sovietică. Aceasta este concluzia unei analize prezentate de Vasile Tofan, membru al grupului de inițiativă „Europa 2028”. Potrivit expertului, fragmentarea excesivă, cu aproape 900 de primării, multe dintre ele având o populație de sub 1.500 de locuitori, face sistemul ineficient și extrem de costisitor.

O problemă majoră evidențiată este dimensiunea redusă a municipalităților. Comparativ, primăriile din Moldova sunt de 18 ori mai mici ca număr de locuitori decât cele din Lituania. Această fărâmițare împiedică autoritățile locale să ofere servicii publice de calitate, precum managementul deșeurilor, aprovizionarea cu apă și canalizare sau dezvoltarea infrastructurii. De exemplu, costurile de colectare a taxelor locale pot ajunge să consume până la 60% din veniturile colectate în primăriile mici, un raport considerat absurd în comparație cu țări europene unde eficiența este de zeci de ori mai mare.

Analiza subliniază și o problemă demografică alarmantă, descrisă ca o „bombă cu ceas”. Raportul dintre numărul de angajați și cel de pensionari este cel mai mic din Europa, ajungând la aproximativ 1,1 angajați per pensionar. În același timp, Moldova are un sector bugetar supradimensionat în raport cu puterea sa economică. Aproape 30% din forța de muncă activă este angajată în sectorul public, un procent comparabil cu cele mai bogate țări din lume, precum Luxemburg sau Finlanda, deși Moldova este a doua cea mai săracă țară din Europa. Această structură este considerată nesustenabilă pe termen lung, punând o presiune enormă pe bugetul de stat și pe puținii contribuabili din sectorul privat.

În plus, declinul demografic este vizibil în special în zonele rurale. În ultimii zece ani, unele raioane precum Cantemir sau Leova au înregistrat o scădere a populației de până la 30%, iar în anumite sate, declinul a atins 60-70%. Singura localitate care a înregistrat o creștere a fost municipiul Chișinău. Această realitate demografică, combinată cu incapacitatea administrativă a primăriilor mici, condamnă satele la dispariție și face imperativă o reformă administrativă curajoasă și decisivă, susține expertul.