Moldova și România vor actualiza protocolul de readmisie pentru eficientizarea combaterii migrației ilegale

Republica Moldova va iniția negocieri cu România pentru a amenda protocolul bilateral privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală. Proiectul, avizat de Comisia pentru politică externă, are ca scop actualizarea și eficientizarea procedurilor de returnare, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în procesul de integrare europeană.

Prezentat de Diana Salcuțan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, noul protocol urmărește să modernizeze cadrul de cooperare existent. Printre principalele modificări se numără actualizarea listei autorităților competente, a punctelor de trecere a frontierei de stat și a condițiilor specifice pentru returnarea și tranzitul sub escortă. O noutate importantă este flexibilizarea procedurii, care va permite ca readmisia sau tranzitul unei persoane să poată fi efectuate prin orice punct de trecere a frontierei, nu doar prin cele desemnate anterior, optimizând astfel logistica operațiunilor.

Potrivit datelor prezentate, cooperarea în acest domeniu cu România a înregistrat un număr redus de cazuri. În anul 2024, au existat doar două cereri de readmisie din partea autorităților române, iar în 2025, o singură cerere. În total, pe parcursul anului trecut, Republica Moldova a readmis 696 de persoane din diverse țări, majoritatea provenind din Germania, Polonia și Franța, în timp ce din România a fost returnată o singură persoană.

Oficialii au subliniat că actualizarea protocolului este necesară pentru a alinia mecanismele bilaterale la realitățile operaționale și juridice curente și pentru a consolida eforturile comune de prevenire și combatere a migrației ilegale. Persoanele returnate în Republica Moldova, care sunt cetățeni moldoveni, beneficiază de programe de reintegrare socială, gestionate în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pentru a le facilita revenirea în societate.

Această inițiativă face parte dintr-un efort mai larg al Republicii Moldova de a-și armoniza legislația și practicile în domeniul migrației și azilului cu standardele Uniunii Europene, un element esențial în parcursul său de aderare.