Barometrul tranziției verzi: Îngrijorare crescută, dar infrastructură deficitară și neîncredere în rândul cetățenilor

Cetățenii Republicii Moldova sunt din ce în ce mai îngrijorați de starea mediului, însă lipsa infrastructurii și neîncrederea în sistemul de reciclare rămân principalele obstacole în calea adoptării unui comportament ecologic. Acestea sunt câteva dintre concluziile cheie ale Barometrului opiniei publice în domeniul tranziției verzi, prezentat de sociologul Vasile Cantarji.

Studiul arată că șapte din zece cetățeni se declară îngrijorați de problemele de mediu, atât la nivel național, cât și global. Interesant este că motivațiile principale nu sunt de natură economică, ci mai degrabă umaniste. Oamenii sunt preocupați în primul rând de sănătatea lor și a familiei, precum și de viitorul generațiilor următoare. Aspecte precum încetinirea creșterii economice sunt considerate mai puțin relevante în acest context.

În ciuda acestei îngrijorări sporite, nivelul de informare auto-apreciat este doar moderat. Doar 55% dintre respondenți se consideră informați, o cifră care, potrivit sociologului, indică de fapt o deschidere pentru a afla mai multe, depășind faza inițială în care nivelul de cunoștințe este adesea supraestimat. „Oamenii sunt deja suficient de îngrijorați de problemele de mediu și sunt mai rezervați în ceea ce privește propriul nivel de informare, ceea ce denotă o deschidere de a se informa mai în detaliu”, a explicat Cantarji.

Cea mai mare barieră în calea adoptării practicilor ecologice, precum reciclarea și reutilizarea, este lipsa infrastructurii adecvate. Cetățenii susțin că ar fi dispuși să sorteze deșeurile, dar nu au unde să o facă. Al doilea obstacol major este neîncrederea. Există o percepție larg răspândită conform căreia, chiar dacă deșeurile sunt colectate separat, ele nu sunt procesate corespunzător și ajung în același loc. „Persistă percepții precum că reciclarea și reutilizarea nu sunt duse până la capăt. Este nevoie de investiții în efort de informare și convingere a cetățenilor că tot lanțul este respectat”, a subliniat sociologul.

Studiul mai relevă că, în timp ce practicile simple, precum mersul pe jos sau utilizarea rațională a energiei, sunt relativ răspândite, comportamentele care necesită costuri sau o infrastructură specifică, cum ar fi compostarea sau utilizarea transportului electric (doar 8% utilizează automobile electrice sau hibride), sunt încă la un nivel incipient. Concluziile barometrului subliniază necesitatea urgentă a investițiilor în infrastructură și a unor campanii de comunicare transparente pentru a consolida încrederea publicului și a transforma îngrijorarea în acțiuni concrete.