Modelul german de unificare, o cale pragmatică pentru Basarabia? Sondajele arată o creștere a sprijinului după informarea despre beneficii

O abordare pragmatică a unirii dintre Republica Moldova și România, inspirată de modelul reunificării germane, ar putea crește semnificativ sprijinul public pentru acest deziderat național. Aceasta este concluzia unui sondaj prezentat vineri, 27 martie, la Chișinău, de către Michael Dediu, reprezentant al asociației „Dediu Production”. Studiul a testat percepția publicului asupra unirii atunci când aceasta este asociată cu beneficii concrete, precum drepturi sociale, salarii și pensii mai mari, și securitate garantată de NATO.

Sondajul a fost structurat în jurul modelului german, unde unificarea economică și socială a precedat-o pe cea politică. Înainte de reunificarea din 1990, Germania de Vest a garantat cetățenilor din Est drepturi egale, inclusiv acces la pașapoarte, și a creat o uniune economică și socială care a asigurat pensii și asistență pentru șomeri. Pornind de la acest precedent, sondajul a evaluat opinia cetățenilor moldoveni înainte și după ce au fost informați despre potențialele avantaje ale unirii cu România.

Într-o primă fază, respondenții au fost întrebați despre cunoștințele lor generale. De exemplu, doar 55% știau că salariile și pensiile din România sunt mai mari, în timp ce 54% erau conștienți că România este apărată de NATO. După prezentarea datelor concrete – salariul minim de 16.000 de lei în România față de 6.300 în Moldova, pensia minimă de 5.000 de lei față de 3.000, și apartenența la NATO – atitudinea față de unire s-a schimbat considerabil.

Astfel, dacă inițial sprijinul era mai rezervat, după informarea despre aceste beneficii, 87% dintre românii basarabeni au declarat că ar accepta aceste avantaje. Mai mult, întrebați direct dacă ar vota pentru unire pentru a primi aceste beneficii pe termen lung, 72% dintre vorbitorii de limbă română au răspuns afirmativ. Chiar și în rândul minorităților rusofone, sprijinul pentru unire a crescut la 37% după prezentarea argumentelor pragmatice, deși majoritatea (54%) a rămas împotrivă.

Agregând datele la nivelul întregii populații, sondajul a concluzionat că, în urma unei campanii de informare axată pe beneficii reale, 63% dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține unirea, 33% s-ar opune, iar 4% sunt nehotărâți. Rezultatele sugerează că o strategie de comunicare axată pe argumente pragmatice, sociale și economice, poate constitui o cale eficientă pentru a construi un consens larg în societate în favoarea reunificării.