Sistemul educațional, o cauză a lipsei de coeziune intergenerațională? Agenția pentru Tineret propune soluții prin educație non-formală

Sistemul de învățământ din Republica Moldova, prin structura sa care izolează tinerii în grupuri de aceeași vârstă timp de 15 ani, contribuie involuntar la crearea unui decalaj între generații și la slăbirea coeziunii sociale. Aceasta este una dintre tezele principale expuse de Alexandru Petrov, directorul Agenției Naționale pentru Tineret, în cadrul Forumului Coeziunii Sociale. Potrivit lui Petrov, tinerii își dezvoltă personalitatea și viziunea asupra lumii fiind înconjurați aproape exclusiv de semeni de vârsta lor, de la grădiniță până la universitate. „Ați văzut voi în clasele elevilor, în universități, tinerii să fie înconjurați de persoane în etate? Societatea e făcută din diferite categorii de vârstă. Elevii învață despre viață fiind înconjurați de alți elevi de aceeași vârstă. Ei își creează un filtru de a înțelege viața anume din perspectiva vârstei lor”, a argumentat directorul agenției. Această segregare pe vârste duce la o înțelegere limitată a problemelor și perspectivelor altor generații, alimentând conflictele intergeneraționale. Mai mult, Petrov a subliniat că democrația și drepturile civice sunt concepte care se învață, nefiind transmise genetic. Într-un context în care părinții, presați de dificultăți economice, au tot mai puțin timp pentru educația civică a copiilor, școala devine un spațiu esențial pentru formarea cetățenilor activi. Pentru a contracara acest fenomen, Agenția Națională pentru Tineret, o structură guvernamentală nou-creată, mizează pe promovarea intensă a educației non-formale. Strategia agenției include dezvoltarea de programe care să aducă împreună tineri din diferite categorii de vârstă și medii sociale, pentru a învăța să comunice și să colaboreze. Un pilon central al acestei strategii este fortificarea consiliilor de elevi și a structurilor de autoguvernanță studențească. Scopul este de a oferi tinerilor o platformă reală pentru a-și exprima vocea, a se implica în viața școlii și a comunității și a deprinde practic abilități democratice. „Simțim o lipsă acută de mișcări ale elevilor, de vocea elevilor, de mișcări studențești”, a constatat Petrov, amintind că anume studenții au fost forța motrice a unor schimbări majore în istoria recentă a țării. Prin programe de granturi pentru ONG-uri de tineret și prin susținerea consiliilor locale de tineret, agenția își propune să revitalizeze activismul civic și să transforme tinerii în parteneri reali în construcția unei societăți mai coezive și democratice.