Studiu în premieră în Moldova: 12% din populație, victimă a violenței digitale; femeile, de două ori mai afectate decât bărbații

Un studiu sociologic lansat luni, în premieră pentru Republica Moldova, relevă o realitate îngrijorătoare: 12% din populația țării a fost victimă a cel puțin unei forme de violență digitală în ultimele 12 luni. Datele, prezentate de Diana Cheianu de la Sociopolis Consultancy, arată o disparitate de gen semnificativă, femeile fiind de două ori mai predispuse să devină ținta acestui tip de abuz în comparație cu bărbații. Studiul, realizat la comanda Centrului Internațional „La Strada” și a Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), a fost descris ca un pas esențial pentru a înțelege complexitatea și impactul unui fenomen care, deși omniprezent, a fost în mare parte invizibil în statisticile oficiale. Cercetarea arată că grupul de vârstă cel mai vulnerabil este cel cuprins între 18 și 30 de ani. Deși rețelele de socializare precum Facebook și Instagram sunt principalele platforme unde se manifestă abuzul (72% din cazuri), studiul atrage atenția asupra unui aspect mai puțin vizibil, dar cu un impact profund: violența prin intermediul aplicațiilor de mesagerie privată (WhatsApp, Viber, Telegram), care reprezintă aproape 27% din cazuri și implică adesea un caracter mai intim și repetitiv. Unul dintre cele mai alarmante aspecte scoase la iveală este paradoxul raportării. Deși 70% dintre persoanele chestionate declară că ar raporta o situație de violență digitală, în realitate, doar 6,1% dintre victime au făcut acest pas. Această discrepanță uriașă subliniază existența unor bariere sistemice și emoționale majore. Victimele se confruntă cu rușinea și teama de a fi judecate, dar și cu o neîncredere profundă în capacitatea autorităților de a oferi protecție. Studiul a identificat că agresorii pot fi atât persoane anonime, cât și parteneri sau foști parteneri, violența digitală fiind adesea o continuare a abuzului din mediul offline. Formele de violență variază de la hărțuire și discurs instigator la ură, până la furtul de identitate, distribuirea neconsensuală a imaginilor intime și amenințări. Datele arată că, în timp ce formele grave sunt recunoscute ca atare, multe tipuri de abuz psihologic subtil au devenit „normalizate”, fiind considerate de unii ca parte a interacțiunii online obișnuite. Aceste cifre oferă, pentru prima dată, o bază solidă de date pentru dezvoltarea unor politici publice și mecanisme de intervenție adecvate, menite să combată un fenomen care afectează siguranța și demnitatea a mii de cetățeni.