Expert european: Ritmul reformelor, starea căii ferate și viziunea regională, principalele provocări pentru transportul din Moldova

Sistemul de transport al Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări majore care necesită eforturi susținute pentru a fi depășite: ritmul lent al implementării reformelor, starea critică a sectorului feroviar și necesitatea unei abordări regionale integrate. Acestea sunt principalele vulnerabilități identificate de Matej Zakonjšek, directorul Comunității Transporturilor, în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău.
În primul rând, oficialul european a subliniat că provocarea nu constă doar în transpunerea legislației UE, ci în implementarea efectivă a acesteia. Numărul mare de acte normative necesită o reformă completă a sectorului și, crucial, o forță de muncă specializată și capacități administrative consolidate pentru a pune în practică noile reguli. „Este nevoie de dezvoltarea capacităților, de a ne asigura că există experți în domeniu, în special în sectoarele unde am văzut probleme în ultimele decenii”, a declarat Zakonjšek.
Al doilea punct vulnerabil, considerat de expert drept cel mai complex, este sectorul feroviar. Modernizarea acestuia necesită nu doar investiții masive, ci și o restructurare profundă a întregului sistem pentru a deveni eficient și competitiv. Progresele în acest domeniu sunt esențiale pentru a oferi alternative viabile transportului rutier și pentru a integra Moldova în coridoarele de transport europene.
În al treilea rând, Matej Zakonjšek a accentuat importanța unei viziuni regionale. El a avertizat că planificarea infrastructurii în Moldova nu poate fi făcută în izolare. „Ceea ce se întâmplă în vecinătate este la fel de important ca ceea ce se întâmplă în țară. Conectivitatea reală și efectele de rețea apar doar dacă întreaga regiune este conectată prin drumuri și căi ferate moderne, iar punctele de trecere a frontierei funcționează eficient”, a concluzionat directorul Comunității Transporturilor. Astfel, succesul modernizării depinde în mare măsură de coordonarea cu țările vecine, în special cu România și Ucraina.