Confuzie de nume la CEC: Mandatul unui consilier de la „Bugeacul Nostru” pune în discuție denumirea partidului după rebranduire

O situație juridică inedită a fost tranșată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în ședința din 25 martie, în legătură cu atribuirea unui mandat de consilier în Consiliul Municipal Ceadîr-Lunga. Cazul a adus în prim-plan o problemă legată de schimbarea denumirii unui partid politic după alegeri și a stabilit un precedent important pentru procedurile electorale viitoare.
Discuția a pornit de la demisia unui consilier ales în 2023 pe lista Partidului Politic „Bugeacul Nostru”. Ulterior alegerilor, la 22 martie 2026, Agenția Servicii Publice a înregistrat oficial schimbarea denumirii acestei formațiuni în „Partidul pentru Viitorul Moldovei”. Astfel, CEC s-a confruntat cu întrebarea: ce denumire trebuie utilizată în actele oficiale de atribuire a mandatului – cea veche, sub care partidul a participat în alegeri, sau cea nouă, actuală din punct de vedere juridic?
După deliberări, Comisia a decis că, pentru a menține coerența și legalitatea procesului în strictă legătură cu alegerile din 2023, toate documentele aferente atribuirii acestui mandat vor folosi denumirea veche, „Bugeacul Nostru”. Pentru a asigura transparența și a evita orice confuzie, denumirea nouă, „Partidul pentru Viitorul Moldovei”, va fi indicată în paranteze.
Raționamentul din spatele deciziei este că alegătorii și-au exprimat votul pentru un partid cu o anumită denumire și o anumită listă de candidați la momentul scrutinului. Prin urmare, toate procedurile care decurg din acel scrutin, inclusiv atribuirea de mandate supleanților, trebuie să facă referire la contextul electoral original.
Situația a fost complicată și de faptul că lista de candidați supleanți a partidului „Bugeacul Nostru” s-a epuizat. În consecință, CEC a aplicat procedura de restabilire a șirului descrescător, iar mandatul a fost atribuit candidatului independent Calîn Nicolae, care a avut următorul cel mai mare rezultat nevalorificat în alegerile din 2023. Această decizie a CEC clarifică o zonă gri a legislației electorale și stabilește că identitatea electorală a unui partid, utilizată într-un scrutin, rămâne reperul juridic pentru toate acțiunile post-electorale, indiferent de schimbările de nume ulterioare.