Statul ar putea achita pensia alimentară în locul părinților datornici

Un proiect de lege care propune o schimbare radicală în mecanismul de achitare a pensiilor de întreținere pentru copii a fost supus dezbaterilor în comisia parlamentară de profil. Inițiativa legislativă vizează soluționarea problemei neplății pensiei alimentare de către părinții care nu locuiesc cu copiii lor, o situație care afectează un număr mare de familii din Republica Moldova.

Conform datelor prezentate în cadrul ședinței, în prezent există peste 24.800 de dosare active de executare pentru încasarea pensiilor alimentare. Proiectul de lege propune ca statul, prin intermediul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), să preia responsabilitatea achitării lunare a pensiei de întreținere direct către părintele care are în grijă copilul. Ulterior, CNAS ar urma să recupereze datoria de la părintele restantier, utilizând toate pârghiile legale ale statului.

„Copilul are nevoie lunar de o anumită sumă de bani pentru alimente, pentru haine și pentru școală. Ne pornim de la faptul că copilul are nevoie acum de acești bani, nu peste o lună, jumătate de an sau un an, când se va putea găsi tatăl,” a argumentat autoarea proiectului. Soluția este menită să asigure un venit stabil și predictibil pentru întreținerea minorilor, eliminând incertitudinea cauzată de procesele lente și adesea ineficiente de executare silită.

Mecanismul de recuperare a datoriilor de către stat ar include măsuri coercitive extinse, aplicate prin intermediul executorilor judecătorești. Printre acestea se numără ridicarea permisului de conducere, interdicția de a părăsi țara, precum și implicarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a identifica persoanele angajate neoficial și a reține sumele datorate direct din salariu. De asemenea, se propune penalizarea agenților economici care acceptă angajarea neoficială a persoanelor cu datorii la pensia alimentară.

Discuțiile din comisie au scos în evidență și potențialele provocări financiare ale acestei măsuri. S-a estimat că impactul bugetar inițial ar fi de aproximativ 1 miliard de lei pe an, ceea ce ar crea un deficit în bugetul asigurărilor sociale. Deși se preconizează că aceste sume vor fi recuperate ulterior de la datornici, unii membri ai comisiei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea fondului social pe termen scurt și la povara financiară suplimentară pusă pe umerii celorlalți contribuabili.