Nicușor Dan, despre critici: „Dacă eu greșesc, mă vor penaliza românii. Pe ei cine îi penalizează?”

Confruntat cu un val de critici și proteste în urma numirilor la șefia parchetelor, Președintele Nicușor Dan a răspuns ferm, miercuri, celor care îi contestă deciziile, inclusiv organizațiilor și personalităților publice care l-au susținut în campania electorală. Șeful statului și-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru alegerile făcute, argumentând că acestea se bazează pe o analiză proprie aprofundată și nu pe influențe externe.

Președintele a respins acuzațiile că ar fi o „marionetă” a serviciilor de informații sau a „sistemului”, clarificând celebra sa afirmație „am de 100 de ori mai multă informație decât dumneavoastră”. El a explicat că informația la care făcea referire provine din zeci de discuții directe avute cu procurori din sistem, pe care și-a format-o „cu capul” său, și nu din surse oculte. „Nu am vorbit, n-a venit niciodată să mă convingă de ceva”, a spus el, referindu-se la întâlnirile cu unul dintre procurorii numiți.

Nicușor Dan a recunoscut că protestele vin în special din partea unor foști aliați, dar a subliniat că, deși respectă opinia fiecăruia, mandatul său constituțional îi impune să ia decizia pe care o consideră corectă pentru țară. El a exprimat speranța că aceștia vor analiza cu atenție argumentele prezentate de el în conferință.

Într-un moment cheie al discursului său, Președintele a pus în oglindă responsabilitatea sa politică cu cea a criticilor săi. „Dacă cumva eu greșesc, peste patru ani o să fiu penalizat. Dar dacă formatorii ăia de opinie greșesc, cine îi penalizează?”, a întrebat retoric Nicușor Dan. El a reamintit de acuzații mai vechi, infirmate de timp, cum ar fi cea că ar fi fost „marioneta lui Matei Păun” și că „o să dea România pe mâna rușilor”, sugerând că responsabilitatea în spațiul public ar trebui să fie o stradă cu două sensuri.

Prin această poziționare, Președintele a transmis un mesaj clar: își asumă riscul politic al deciziilor sale și se consideră direct răspunzător în fața electoratului, la final de mandat, respingând presiunea publică imediată ca factor decizional principal și cerând, în schimb, o dezbatere bazată pe argumente raționale.