Conflictul om-urs în Parlament: Deputații cer măsuri urgente pentru o populație de urși scăpată de sub control
Gestionarea populației de urși bruni din România și conflictul tot mai acut dintre om și animal au generat o dezbatere aprinsă în plenul Camerei Deputaților, unde parlamentari din întreg spectrul politic au cerut măsuri urgente pentru a proteja viața și bunurile cetățenilor. Subiectul a fost adus în discuție în contextul unui proiect de lege care vizează modificarea metodelor de intervenție imediată în cazul atacurilor exemplarelor de urs.
Pe de o parte, reprezentanți ai partidelor UDMR, AUR și deputați neafiliați au descris o situație dramatică în special în zonele montane și rurale, menționând județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Vrancea și Buzău. Aceștia au argumentat că populația de urși a scăpat de sub control, depășind de trei sau patru ori capacitatea de suport a habitatului natural. Cifrele vehiculate indică o populație de peste 12.000 de exemplare, în condițiile în care studiile științifice ar recomanda un număr optim de aproximativ 4.000. Consecințele acestei suprapopulări, conform vorbitorilor, sunt tragice: 26 de persoane ucise în ultimii 20 de ani, sute de oameni mutilați, mii de animale domestice ucise și pagube extinse în agricultură.
Acești parlamentari au criticat vehement pasivitatea autorităților, în special a Ministerului Mediului, și au acuzat unele ONG-uri că, sub pretextul protejării animalelor, blochează orice măsură eficientă de management cinegetic. S-a subliniat că viața și siguranța omului trebuie să fie prioritare și că intervenția nu trebuie să aibă loc doar post-factum, după producerea unui atac, ci trebuie să includă și măsuri de prevenție, precum stabilirea unor cote de vânătoare care să reducă surplusul demografic. Unii vorbitori au acuzat chiar că în spatele opoziției față de vânătoare se ascund interesele financiare ale celor care organizează partide de vânătoare pentru trofee valoroase.
De cealaltă parte a baricadei, reprezentanți ai USR și ai deputaților neafiliați au avertizat împotriva unor măsuri pripite și a unei „crime în masă”. Aceștia au pus sub semnul întrebării acuratețea studiilor privind numărul de urși și au criticat eliminarea principiului gradualității în intervenție, care ar permite împușcarea imediată a animalelor fără a încerca mai întâi alungarea sau relocarea. Un amendament respins propunea ca derogarea de la acest principiu să se aplice doar în cazuri de pericol concret și imediat la adresa vieții oamenilor sau a animalelor domestice, nu și a „bunurilor de orice fel”, o formulare considerată prea largă. De asemenea, s-a argumentat că exemplarele valoroase, cu trofee de aur, ar trebui protejate, deoarece acestea nu sunt, de regulă, cele care provoacă probleme în intravilan. Dezbaterea reflectă o dilemă complexă, între necesitatea stringentă de a proteja comunitățile umane și responsabilitatea de a gestiona în mod durabil și uman o specie protejată la nivel european.