Paradoxul digitalizării în Moldova: Percepție pozitivă ridicată, dar adoptare lentă a AI în mediul de afaceri
Digitalizarea și Inteligența Artificială (AI) reprezintă „steaua” celei de-a treia ediții a indicelui METRIX, înregistrând cel mai înalt scor de percepție pozitivă din partea mediului de afaceri. Cu toate acestea, studiul relevă un paradox semnificativ: în timp ce încrederea în eficiența acestor tehnologii este mare, adoptarea lor efectivă în procesele interne ale companiilor rămâne lentă.
Conform datelor prezentate, digitalizarea serviciilor publice se bucură de o apreciere covârșitoare, cu un scor de pozitivitate de 91% la nivel general și 98% în rândul membrilor AmCham. Încrederea în eficiența instrumentelor AI este, de asemenea, foarte ridicată, situându-se între 80% și 88%. Totuși, când vine vorba de implementarea acestor tehnologii, cifrele scad dramatic. Doar 41% din eșantionul general de companii nu intenționează să adopte soluții AI, indicând un decalaj între convingere și pregătirea practică.
Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, a subliniat că viitorul digital nu înseamnă doar transpunerea online a serviciilor existente, ci o regândire fundamentală a acestora. „Din cele 600 de servicii publice, trebuie să ajungem la maxim 300, preferabil 200. Restul trebuie să fie servicii proactive, unde datele circulă între registre, iar cetățeanul doar confirmă sau infirmă”, a explicat ea. Această viziune se confruntă însă cu obstacole legislative, cum ar fi legea arhivelor, care datează din 1992 și impune păstrarea documentelor pe hârtie, creând blocaje în digitalizarea completă a proceselor.
Vitalie Tarlev, din partea Consiliului Economic, a adăugat că o problemă majoră este lipsa unui cadru legislativ „digital-ready”. Adesea, noi acte normative sunt adoptate fără a lua în considerare compatibilitatea cu mediul digital, ceea ce duce la situații în care, de exemplu, semnăturile electronice europene nu pot fi recunoscute în Moldova. „Legislația trebuie să fie, din start, digital-ready”, a insistat Tarlev. El a menționat că, deși companiile IT din Moldova sunt competitive, lipsa conformării la regulile universale și birocrația excesivă le transformă în simple centre de cost, în loc de centre de inovație.
Discuțiile au relevat că, deși există un interes crescut pentru colaborarea cu mediul academic în cercetare și dezvoltare, majoritatea companiilor (77%) nu au o funcție dedicată acestui domeniu. Acest lucru indică o cerere latentă pentru inovație, dar și o lipsă de capacitate internă pentru a o implementa. În concluzie, pentru ca Moldova să valorifice pe deplin potențialul digitalizării, este necesar un efort conjugat pentru modernizarea legislației, stimularea adoptării tehnologiilor în sectorul privat și consolidarea legăturii dintre mediul de afaceri și cel academic.