Reforma justiției, la răscruce de viziuni: Disputa dintre consensul politic și determinarea majorității parlamentare
Implementarea reformei justiției în Republica Moldova este marcată de o dezbatere politică fundamentală privind calea de urmat: necesitatea unui consens politic larg, care să includă și opoziția, sau continuarea reformei prin voința majorității parlamentare, chiar și în absența unui sprijin extins. Această tensiune a fost un punct central al discuțiilor în cadrul unui eveniment dedicat celor patru ani de la lansarea procesului de vetting.
Pe de o parte, reprezentanții opoziției și ai societății civile susțin că o reformă de o asemenea importanță, care vizează unul dintre pilonii statului de drept, nu poate fi durabilă și legitimă fără un consens larg. S-a argumentat că implicarea opoziției în decizii cheie, precum numirea membrilor în comisiile de evaluare, este esențială pentru a asigura transparența și pentru a preveni instrumentalizarea politică a procesului. Criticii guvernării atrag atenția că deciziile unilaterale, precum recenta modificare a legii vetting-ului care a redus pragul de vot pentru numiri, subminează încrederea și pot fi percepute ca o tentativă de a subjuga sistemul judecătoresc.
De cealaltă parte, reprezentanții majorității parlamentare, deși recunosc importanța consensului, adoptă o abordare pragmatică. Igor Chiriac, vicepreședintele Comisiei juridice, a subliniat că, deși consensul este căutat, el nu este întotdeauna posibil, iar blocarea reformei în așteptarea unui acord unanim nu este o opțiune. Potrivit acestuia, guvernarea are un mandat clar din partea cetățenilor pentru a curăța sistemul de justiție și este determinată să ducă reforma la bun sfârșit. S-a menționat că, în ciuda criticilor, reforma a început să producă rezultate, inclusiv o schimbare de atitudine și o deschidere mai mare spre comunicare în rândul judecătorilor și procurorilor. „Cu bune și cu rele, reforma se desfășoară și direcția este corectă”, a afirmat Chiriac, argumentând că alternativa – stagnarea – ar fi fost mult mai dăunătoare.
Această divergență de viziuni reflectă o dilemă clasică în procesele de reformă profundă: echilibrul dintre viteza și eficiența impuse de o majoritate determinată și legitimitatea și sustenabilitatea oferite de un consens politic larg. Modul în care această tensiune va fi gestionată în continuare va determina, în mare măsură, succesul pe termen lung al reformei justiției în Republica Moldova.