Controverse constituționale: Modificarea legii vetting-ului alimentează dezbateri privind influența politică în justiție

O modificare recentă a legislației privind procesul de vetting, adoptată de Parlament la 5 martie 2026, a stârnit controverse semnificative în spațiul public și a ajuns pe masa Curții Constituționale. Amendamentul în cauză schimbă fundamental procedura de numire a membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor, reducând pragul de vot necesar de la o majoritate calificată de trei cincimi la o majoritate simplă. Criticii susțin că această schimbare, realizată în grabă și fără consultări ample, subminează principiul consensului politic larg, considerat esențial pentru legitimitatea unei reforme de o asemenea anvergură.

În cadrul unei dezbateri publice, experți din cadrul societății civile au subliniat multiple probleme de ordin procedural și de fond. S-a argumentat că amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege care nu avea o legătură organică cu subiectul, fiind adoptat rapid, în a doua lectură, ocolind astfel dezbaterile extinse. Această manieră de legiferare a fost descrisă ca fiind „neinspirată” și ridică „serioase probleme de constituționalitate”.

Pe fond, trecerea la votul simplu este văzută ca o pârghie prin care majoritatea parlamentară ar putea numi membri în comisiile de vetting fără a necesita sprijinul opoziției, creând astfel o impresie de control politic asupra procesului de evaluare. Inițial, mecanismul votului calificat a fost conceput tocmai pentru a asigura un consens larg și pentru a garanta independența comisiilor, o recomandare constantă a Comisiei de la Veneția. Deși autorii modificării ar fi putut intenționa deblocarea procesului de numire, criticii afirmă că „scopul nu scuză mijloacele”, iar o astfel de schimbare de paradigmă răstoarnă înțelegerea fundamentală a necesității unui compromis politic.

Curtea Constituțională a fost sesizată pentru a se pronunța asupra constituționalității acestei modificări, iar opinia sa este așteptată cu mare interes. De asemenea, s-a solicitat și avizul Comisiei de la Veneția. Până la o decizie finală, rămâne incertitudinea cu privire la legitimitatea numirilor viitoare și la impactul pe termen lung asupra independenței și credibilității întregului proces de reformă a justiției.