Birocrație și nepregătire: De ce plângerile jurnaliștilor se împotmolesc în sistemul de justiție

Jurnaliștii din Republica Moldova care se confruntă cu amenințări și hărțuire online se lovesc de un sistem de justiție lent, birocratic și adesea nepregătit să gestioneze infracțiunile digitale. Experiențele relatate de mai mulți jurnaliști în cadrul unei dezbateri publice scot la iveală o realitate descurajantă, în care plângerile lor sunt frecvent minimalizate sau tratate cu superficialitate de către forțele de ordine. Mariana Rață, jurnalistă la TV8, a povestit cum, după ce a primit o amenințare cu moartea, a trebuit să depună eforturi considerabile pentru a convinge poliția să ia cazul în serios. Inițial, ofițerul de sector a fost șocat că jurnalista a venit să depună o plângere pentru „niște prostii scrise pe rețelele de socializare” și a întrebat-o dacă amenințarea a venit de la soț sau concubin, demonstrând o lipsă totală de înțelegere a gravității situației. Doar după ce cazul a fost transferat la Inspectoratul Național de Investigații (INI), acesta a fost tratat cu profesionalism și a fost pornit un dosar penal. O experiență similară a avut-o și Victor Moșneag de la Ziarul de Gardă, a cărui plângere privind o amenințare cu moartea a ajuns tot la un polițist de sector, care a audiat-o pe colega sa de nenumărate ori, fără un rezultat concret. „După aproape doi ani, nu am fost informați cu ce s-a finalizat acest caz”, a menționat Moșneag. Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, prezent la eveniment, a recunoscut existența acestor probleme sistemice. El a explicat că multe dintre dificultăți provin din competența teritorială, care direcționează plângerile inițial către inspectorii de sector. Potrivit lui Cernăuțeanu, o mare parte dintre acești ofițeri nu au studii superioare și nu sunt suficient de pregătiți pentru a documenta infracțiunile din mediul online. „Nu avem toți sectoriștii pregătiți. Cu părere de rău, așa a fost creată legislația în 2017. Noi așteptăm de la acel angajat să cunoască absolut tot: Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Codul Contravențional”, a declarat șeful IGP. El a adăugat că singura entitate cu adevărat capabilă să documenteze infracțiunile online este INI, dar birocrația și volumul mare de muncă încetinesc procesul. De asemenea, investigarea crimelor digitale este complicată de necesitatea expertizelor tehnice, care pot dura ani de zile, și de lipsa de cooperare din partea unor platforme precum Telegram, care nu oferă date despre utilizatorii anonimi. Aceste obstacole sistemice perpetuează un sentiment de impunitate pentru agresori și descurajează jurnaliștii să mai apeleze la justiție.