Audit al Curții de Conturi: Implementarea politicilor climatice în Moldova, marcată de întârzieri și dependență de finanțare externă
Un audit de performanță realizat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova a scos la iveală întârzieri semnificative și provocări sistemice în implementarea acțiunilor strategice ale țării ca răspuns la schimbările climatice. Deși politicile naționale sunt în mare parte aliniate cu obiectivele de dezvoltare durabilă și cu Acordul de la Paris, procesul de implementare efectivă necesită eforturi considerabile și se confruntă cu o dependență pronunțată de finanțarea externă, ceea ce afectează sustenabilitatea și predictibilitatea proiectelor.
Raportul de audit, prezentat în cadrul unei ședințe publice, arată că, la doi ani de la demararea planurilor de acțiuni, se înregistrează întârzieri notabile. Din totalul de 78 de acțiuni prevăzute în cele două programe naționale privind schimbările climatice, cu termen de implementare până în 2025, doar 30 au fost realizate integral. Alte 41 de acțiuni sunt raportate ca fiind realizate parțial și necesită eforturi substanțiale pentru finalizare, în timp ce șapte acțiuni critice nu au fost nici măcar inițiate.
Printre domeniile afectate de aceste întârzieri se numără aspecte fundamentale precum inventarierea datelor privind riscurile climatice și dezastrele, aprobarea metodologiei de evaluare a riscurilor și finalizarea inventarului forestier național. Neimplementarea sau implementarea parțială a acestor acțiuni generează efecte cumulative negative, slăbind capacitatea statului de a gestiona eficient provocările climatice.
O altă problemă majoră identificată de audit este dependența accentuată de finanțarea externă. Spre deosebire de alte state, Moldova nu dispune de un fond special dedicat implementării acțiunilor strategice privind clima. Această situație afectează sustenabilitatea pe termen lung a eforturilor și predictibilitatea implementării lor. Deși auditul a constatat că o parte din lecțiile învățate din politicile anterioare au fost preluate, valorificarea acestora rămâne insuficientă, iar măsurile corective nu au fost prioritizate corespunzător.
În plus, s-a constatat că o parte a indicatorilor utilizați la planificarea acțiunilor nu respectă criteriile SMART (specifici, măsurabili, abordabili, relevanți și încadrați în timp), fiind formulați general, fără ținte clare sau termene precise. Aceste carențe limitează capacitatea autorităților de a măsura progresul real și afectează atingerea obiectivelor asumate de Republica Moldova în domeniul schimbărilor climatice.