Vești bune pentru România: Aprobare pentru 2,62 miliarde de euro din PNRR și noi fonduri de la Norvegia și SEE
România a primit două vești economice majore, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Pâslaru. Comisia Europeană a finalizat evaluarea Cererii de Plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acordând o aprobare „curată” pentru suma de 2,62 miliarde de euro sub formă de granturi. Separat, au fost încheiate cu succes negocierile pentru fondurile norvegiene și SEE, care vor aduce României încă aproape jumătate de miliard de euro.
Referitor la PNRR, ministrul Pâslaru a subliniat importanța obținerii unei aprobări fără fonduri suspendate, o premieră pentru România din 2021. Acesta a contrastat succesul Cererii de Plată 4 cu dificultățile întâmpinate la cererile anterioare, care au suferit suspendări din cauza neîndeplinirii unor jaloane. „După ce guvernele nu au știut să depună decât prima cerere, care era cererea de începător, cererea 2 cu suspendare, cererea 3 cu suspendare, Guvernul Bolojan a pregătit cererea 4, am depus-o în decembrie și, după cum v-am spus, este o cerere curată”, a declarat ministrul. Printre reformele cheie care au asigurat acest succes se numără pachetul de măsuri fiscale, progresele în decarbonizare și îmbunătățirea guvernanței corporative la companiile de stat. Banii vor finanța investiții în digitalizarea ANAF și a sistemului judiciar, precum și instrumente financiare pentru sectorul privat.
În paralel, România a finalizat negocierile cu Norvegia, Islanda și Liechtenstein pentru alocarea fondurilor din Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) și cel norvegian. Acordul va aduce României o finanțare de 497,6 milioane de euro. Aceste fonduri, a explicat Pâslaru, sunt esențiale pentru o gamă largă de sectoare. Vor fi finanțate proiecte pentru tranziția verde, cultură, justiție, afaceri interne, dezvoltare locală, cercetare și inovare. Ministrul a menționat că aceste negocieri fuseseră blocate anterior, dar au fost reluate și finalizate cu succes de actuala administrație, deblocând astfel o sursă importantă de finanțare pentru modernizarea țării. Aceste două succese reprezintă o injecție semnificativă de capital în economia românească, destinată atât reformelor structurale, cât și investițiilor concrete.