Lecțiile crizei de pe Nistru: Moldova se confruntă cu un deficit de specialiști și tehnologii pentru monitorizarea calității apei

Criza ecologică de pe fluviul Nistru din primăvara acestui an a scos la iveală deficiențe sistemice în capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza calitatea apei și de a răspunde prompt la situații de urgență. În cadrul audierilor parlamentare, atât deputații, cât și reprezentanții societății civile au subliniat necesitatea urgentă de a investi în tehnologii moderne și în formarea de specialiști.

O propunere centrală, susținută de mai mulți participanți, vizează instalarea unui laborator automatizat de monitorizare a calității apei la Naslavcea, punctul de intrare a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova. O astfel de stație ar permite detectarea în timp real a oricăror poluanți și ar oferi date esențiale pentru un răspuns rapid, eliminând dependența de informații tardive sau de surse neoficiale. Reprezentanții Ministerului Mediului au confirmat că examinează posibilitatea instalării unei astfel de stații, menționând că există deja discuții cu partenerii de dezvoltare pentru finanțarea proiectului.

Pe lângă decalajul tehnologic, a fost evidențiat și un deficit acut de cadre calificate. Secretarul de stat Victoria Bratie a recunoscut că țara se confruntă cu o lipsă de profesioniști în domenii cheie precum construcțiile hidrotehnice, unde există doar câțiva specialiști acreditați pentru a expertiza baraje. De asemenea, s-a menționat că specializări universitare esențiale pentru gestionarea resurselor de apă nu au avut studenți timp de mai mulți ani, problemă la care se caută soluții în colaborare cu universitățile și Ministerul Infrastructurii.

Complexitatea situației este amplificată și de contextul geopolitic. Ministrul Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a atras atenția asupra unei probleme sensibile: existența unei fâșii de 100 de metri de teritoriu moldovenesc, de-a lungul Nistrului, care este îngrădită și controlată de partea ucraineană. Acest fapt, a subliniat ministrul, îngreunează accesul autorităților moldovenești pentru monitorizare și intervenție, demonstrând că problemele de mediu sunt strâns legate de cele de securitate și relații internaționale. Aceste „lecții învățate” impun o abordare strategică pentru consolidarea capacităților naționale, atât tehnice, cât și umane.