Criza de pe Nistru: Parlamentarii cer transparență, Ministerul Mediului se apără de acuzațiile de reacție tardivă
Gestionarea crizei de poluare a fluviului Nistru din martie 2026 a fost subiectul unor dezbateri aprinse în cadrul audierilor publice organizate de Comisia parlamentară pentru mediu. Deputații din opoziție au acuzat autoritățile de o reacție lentă și lipsă de transparență, subliniind că primele informații oficiale au apărut la trei zile după incident, iar alerta inițială ar fi venit de la un blogger, nu de la instituțiile statului.
Criticile s-au concentrat pe întârzierea comunicării publice și pe incertitudinea legată de natura exactă a poluanților. Un deputat a întrebat de ce, după incidentul din 7 martie la o facilitate ucraineană, Ministerul Mediului a comunicat oficial abia pe 10 martie. Au fost ridicate semne de întrebare cu privire la substanțele depistate în apă, menționându-se rapoarte contradictorii care indicau atât produse petroliere, cât și posibilitatea existenței unor compuși mai periculoși, precum combustibil de rachetă sau ulei de transformator cu conținut de PCB-uri, o ipoteză avansată de partea ucraineană.
În replică, reprezentanții Ministerului Mediului, prin vocea secretarului de stat Victoria Bratie, au respins acuzațiile de inacțiune. Aceștia au explicat că în primele zile nu au existat informații oficiale despre o poluare, ci doar despre un atac asupra infrastructurii. Prima notificare oficială din partea Ucrainei a fost primită pe 10 martie, moment în care au fost demarate procedurile de urgență.
Referitor la analizele de laborator, ministerul a precizat că probele au fost prelevate și analizate de mai multe instituții, inclusiv laboratorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), cel al Agenției de Mediu, două laboratoare din România și un laborator specializat din Viena pentru identificarea compușilor complecși. S-a explicat că rezultatele preliminare variau semnificativ de la o oră la alta, ceea ce a impus o abordare prudentă în comunicarea publică pentru a evita generarea de panică. Autoritățile au dat asigurări că gestionarea crizei a fost coordonată prin Centrul Național de Management al Crizelor și a implicat un efort interinstituțional, inclusiv cu sprijinul experților din România.