Dispută în Parlament: Taximetrele fizice versus aplicațiile digitale în industria taxi
O dispută aprinsă privind modernizarea sistemului de fiscalizare în transportul de taxi a avut loc în cadrul Comisiei pentru economie, buget și finanțe, centrându-se pe conflictul dintre taximetrele fizice tradiționale și soluțiile digitale moderne. Reprezentanții industriei de taxi clasic susțin că legislația actuală, în special Codul Transportului Rutier, este depășită și creează un dezavantaj major, obligându-i să utilizeze aparate de taxat fizice, pe care le consideră „învechite”.
Problema principală, conform transportatorilor, este că, în timp ce serviciile bazate pe platforme electronice (ride-sharing) beneficiază de un cadru flexibil, taxiurile clasice, care preiau clienți direct de pe stradă, nu au la dispoziție un instrument modern de fiscalizare. Aceștia susțin că modificările legislative din 2023 nu au rezolvat această discrepanță, făcând o diferență incorectă între „taxiul clasic” și „platforma electronică”. Ei argumentează că, deși există soluții de taximetrie digitală înregistrate la Ministerul Finanțelor, acestea nu pot fi utilizate pentru cursele luate de la bordură, deoarece legea impune un aparat verificat metrologic, o condiție pe care sistemele bazate pe GPS nu o pot îndeplini în sensul tradițional.
De cealaltă parte, factorii de decizie politică prezenți la dezbatere au contracarat, afirmând că legea permite, de fapt, două modele de calcul al costului unei curse. Primul se bazează pe înmulțirea tarifului pe kilometru și pe oră, calculat de un dispozitiv verificat metrologic. Aici, s-a deschis o portiță pentru modernizare, propunându-se adăugarea termenului „certificat” în lege, pe lângă „verificat metrologic”. Aceasta ar permite utilizarea unor dispozitive digitale, cu condiția ca acestea să fie certificate de o autoritate competentă, precum Institutul Național de Metrologie, pentru a garanta corectitudinea calculului distanței și timpului.
Al doilea model, deja utilizat de platformele de ride-sharing, se bazează pe un preț fix, negociat și acceptat de client înainte de începerea cursei. În acest caz, nu mai este vorba de un tarif pe distanță, ci de vânzarea unui serviciu la un preț prestabilit, eliminând necesitatea verificării metrologice. Discuțiile s-au axat pe găsirea unei soluții legislative care să permită și taxiurilor clasice să adopte tehnologii digitale, asigurând în același timp protecția consumatorului prin garantarea corectitudinii costului final al călătoriei.