Guvernul propune o reformă majoră pentru combaterea corupției și a criminalității financiare

Ministerul Justiției a prezentat un proiect de lege ce vizează modificarea mai multor acte normative pentru a intensifica lupta împotriva corupției, a criminalității financiare și a celei organizate. Proiectul, discutat în Comisia pentru securitate națională, propune o ajustare a cadrului normativ pentru a delimita mai clar competențele Procuraturii Anticorupție (PA), Centrului Național Anticorupție (CNA) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), fără a crea noi instituții. Una dintre modificările cheie se referă la consolidarea rolului CNA, care va primi competențe noi în investigarea infracțiunilor financiare. Mai exact, CNA va investiga cazurile de evaziune fiscală cu un prejudiciu mai mare de 250 de salarii medii pe economie, echivalentul a aproximativ 4,3 milioane de lei. Pentru a gestiona această nouă direcție, se propune instituirea unui al treilea post de director adjunct în cadrul CNA, dedicat exclusiv criminalității financiare. O altă propunere importantă vizează mandatul directorului CNA, care, conform proiectului, ar putea fi prelungit pentru un al doilea termen, dar nu consecutiv. Această măsură, potrivit autorilor, ar oferi continuitate politicilor anticorupție, permițând unui manager eficient să-și continue reformele. Proiectul de lege nu creează instituții noi, ci valorifică infrastructura existentă, eficientizând cooperarea interinstituțională. Astfel, se urmărește o delimitare clară a atribuțiilor: Procuratura Anticorupție se va concentra pe cazurile de corupție la nivel înalt, care vizează persoanele cu funcții de demnitate publică și de rang înalt, în timp ce PCCOCS se va axa pe criminalitatea organizată, terorism și securitatea națională. În același timp, CNA își va consolida rolul de organ specializat în investigarea infracțiunilor de corupție și a celor conexe, sub conducerea procesuală a procurorilor. Proiectul mai prevede consolidarea cooperării între instituții prin formarea unor grupuri comune de urmărire penală în cauze complexe, care să includă procurori, ofițeri de urmărire penală și experți din diverse domenii. Autorii susțin că aceste modificări vor contribui la o investigare mai eficientă a cauzelor complexe, la protejarea intereselor financiare ale statului și la consolidarea capacității instituțiilor de drept de a reacționa profesionist și credibil.