Mecanismele de participare publică, sub lupă: Între progrese și necesitatea de îmbunătățire
Chișinău – Eficiența și transparența mecanismelor de consultare publică au fost în centrul dezbaterilor la conferința anuală privind cooperarea dintre Parlament și societatea civilă, unde experți, deputați și reprezentanți ai ONG-urilor au analizat atât progresele înregistrate, cât și blocajele persistente. Discuțiile au relevat o imagine complexă, marcată de inițiative pozitive, dar și de necesitatea unor îmbunătățiri structurale pentru a asigura o participare civică reală și nu doar formală.
Tamara Gheorghiță, secretar general adjunct al Parlamentului, a prezentat un tablou al eforturilor instituției de a spori transparența, menționând transmiterea live a ședințelor comisiilor, publicarea promptă a proiectelor de legi și utilizarea intensivă a platformelor digitale pentru comunicare. În 2025, au fost organizate 148 de evenimente cu participarea societății civile, iar în primele luni ale anului curent, deja 66, cifre care indică o intensificare a dialogului. Cu toate acestea, reprezentanții societății civile au atras atenția asupra unor deficiențe. Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX, a subliniat că, în ciuda acestor eforturi, transparența rămâne insuficientă, iar procesul decizional este adesea imprevizibil. El a criticat funcționarea sporadică a Consiliului de Experți, care în 2025 a avut doar nouă ședințe, un număr considerat prea mic pentru un mecanism menit să asigure un dialog constant.
O altă problemă ridicată a fost lipsa unui feedback structurat din partea autorităților la propunerile venite din partea societății civile. Participanții au reclamat că, deși contribuie cu expertiză și recomandări, de multe ori nu primesc un răspuns clar privind soarta acestor propuneri, ceea ce duce la demotivare și la un sentiment de participare „în zadar”.
Pe de altă parte, au fost prezentate și modele de succes. Patricia Varzari, de la proiectul SALAR, a vorbit despre abordarea LEADER ca un exemplu de guvernanță locală participativă, un instrument care a demonstrat cum se poate construi un parteneriat eficient între autorități, sectorul de afaceri și societatea civilă la nivel local. De asemenea, Adunarea Cetățenească, un exercițiu de democrație deliberativă susținut de UE și Suedia, a fost menționată ca o inovație promițătoare pentru implicarea cetățenilor în dezbaterea reformelor majore, precum cea a administrației publice locale.
Concluzia generală a fost că, deși s-au făcut pași importanți, este nevoie de o regândire a mecanismelor de consultare pentru a le face mai previzibile, mai incluzive și pentru a asigura că vocea societății civile nu doar că este auzită, ci și influențează în mod real deciziile finale.