Radiografia salarizării la stat: Guvernul pune pe masă cifrele și două scenarii pentru viitoarea lege – majorări limitate sau restructurări de personal

Guvernul interimar a prezentat joi o analiză detaliată a situației salarizării în sectorul public, subliniind constrângerile bugetare severe care vor modela viitoarea lege a salarizării, o reformă cheie asumată prin PNRR. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că anvelopa salarială totală, care în prezent se ridică la 8,1% din Produsul Intern Brut (PIB), nu va putea fi majorată în anii următori, impunând decizii dificile.
Conform datelor prezentate, România are 1,28 milioane de posturi în sectorul public, iar cheltuielile salariale reprezintă 39% din totalul veniturilor colectate la buget. Premierul a descris aceste cheltuieli ca fiind „disproporționat de mari” în raport cu posibilitățile economice ale țării, menționând că România se confruntă simultan cu venituri fiscale printre cele mai mici din UE și cu cheltuieli salariale, ca procent din veniturile fiscale, printre cele mai mari.
În acest context, au fost conturate două scenarii principale pentru viitoarea lege a salarizării:
O creștere modestă și corecții minore: Această variantă presupune o ajustare de mică amplitudine a veniturilor, fără a afecta structura actuală a personalului din sectorul public. Practic, ar fi vorba de o corecție limitată a inechităților, fără majorări salariale substanțiale.
Restructurare și majorări selective: A doua opțiune, mai radicală, implică o reducere a bazei de cheltuieli publice prin diminuarea numărului de personal „acolo unde nu se justifică”. Fondurile eliberate prin aceste disponibilizări ar putea fi apoi folosite pentru a majora salariile angajaților care rămân în sistem și care sunt considerați performanți. Această abordare ar permite corecții mai ample ale inechităților și creșteri salariale mai mari pentru anumite categorii.
Premierul a subliniat că orice decizie va trebui să țină cont de angajamentele României privind reducerea deficitului bugetar și de constrângerile financiare actuale, inclusiv dobânzile mari plătite pentru datoria publică. Discuțiile pe marginea acestei reforme esențiale vor continua în perioada următoare, atât la nivel politic, cât și cu partenerii sociali, Guvernul participând la toate negocierile pentru a găsi o soluție sustenabilă pe termen lung.