Declarația de la Chișinău: Consiliul Europei caută un consens politic privind migrația, reafirmând rolul CEDO

În cadrul reuniunii ministeriale de la Chișinău, statele membre ale Consiliului Europei au adoptat o declarație politică importantă privind migrația și Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Documentul, denumit „Declarația de la Chișinău”, reprezintă o tentativă de a găsi un teren comun și de a promova un dialog productiv pe una dintre cele mai sensibile și polarizante teme de pe continentul european.

Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a explicat pe larg rațiunea și scopul acestei declarații. El a subliniat că documentul nu are rolul de a modifica sau submina jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ci de a stabili un cadru politic în care guvernele naționale pot discuta deschis provocările legate de migrație. „Este un semnal puternic că problemele sensibile și dificile pot fi abordate prin dialog, nu prin confruntare”, a declarat Berset.

Adoptarea declarației prin consens arată că, în ciuda abordărilor naționale diferite – exemplificate prin diferențele de perspectivă între țări precum Danemarca și Italia – există o voință comună de a gestiona fenomenul migrației într-un mod care respectă atât necesitatea protejării frontierelor, cât și obligațiile privind drepturile fundamentale ale omului. Secretarul General a insistat că protecția frontierelor și protecția drepturilor omului nu trebuie privite ca obiective contradictorii, ci ca elemente ce trebuie urmărite simultan.

Întrebat dacă această declarație va tempera criticile aduse de unele state la adresa deciziilor CEDO în materie de migrație, Berset a reafirmat principiul independenței justiției. „Nu vom accepta la nivel național să punem presiune pe curți, și același principiu se aplică și la nivel european”, a spus el. Rolul declarației este, așadar, de a canaliza frustrările și dezbaterile politice într-un format constructiv, permițând guvernelor să își exprime pozițiile și să caute soluții comune, în timp ce curțile continuă să își exercite mandatul în mod independent. Acest demers politic este văzut ca un pas important pentru a menține coeziunea în cadrul organizației și pentru a demonstra că, chiar și în fața unor provocări majore, dialogul bazat pe valori comune rămâne cea mai eficientă cale de urmat.