Reforma administrativă în Moldova: Dilema dintre eficiență și reprezentarea democratică

Dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova este dominată de o dilemă fundamentală: cum poate fi echilibrată necesitatea de a crea primării mai mari și mai eficiente din punct de vedere economic cu garantarea reprezentării democratice și a menținerii legăturii dintre cetățeni și aleșii locali? Această întrebare a fost în centrul discuțiilor de la Adunarea Cetățenească de sâmbătă.

Mariana Iațco, doctor și lector la Universitatea de Stat din Moldova, a subliniat această tensiune, întrebând audiența cum poate fi asigurată reprezentarea cetățenilor în procesul decizional atunci când administrația este consolidată. „Pe de o parte, asigurăm eficiența administrației, dar pe de altă parte, cum asigurăm reprezentarea cetățenilor?”, a punctat ea.

Intervenind online, expertul Consiliului Europei, Daniel Popescu, a argumentat că opoziția dintre eficiență și democrație este adesea un fals mit. Potrivit acestuia, o primărie mică, dar lipsită de resurse și competențe, nu poate oferi servicii de calitate cetățenilor, limitându-le astfel drepturile în mod practic. În schimb, o autoritate locală mai mare, rezultată în urma amalgamării, cu un buget consolidat și capacități sporite, poate planifica pe termen lung, poate atrage investiții și poate oferi servicii mai bune. Astfel, deși distanța fizică față de primar ar putea crește, capacitatea acestuia de a influența în mod real viața cetățenilor ar putea spori, consolidând democrația funcțională.

Participanții la eveniment și-au exprimat îngrijorarea că unirea localităților ar putea duce la marginalizarea satelor mai mici, ale căror voci nu ar mai fi auzite în cadrul noilor consilii locale, dominate de reprezentanții localității mai mari. Aceștia au ridicat problema modului în care autoritățile vor cunoaște și prioritiza problemele specifice ale fiecărei comunități în parte.

Ca soluții pentru menținerea legăturii democratice, experții au menționat importanța mecanismelor de participare cetățenească, precum bugetarea participativă, consultările publice, audierile și crearea unor comitete consultative. De asemenea, a fost discutată ideea de a oferi un statut special reprezentanților din satele amalgamate, fie prin funcții de viceprimar, fie prin alte forme de reprezentare, pentru a se asigura că interesele tuturor comunităților sunt luate în calcul în procesul decizional al noii entități administrative.