Dreptul statului de a cumpăra monumente istorice, pus sub semnul întrebării: „O normă neconstituțională”

O prevedere controversată din noul proiect de lege privind protejarea monumentelor istorice, care acordă statului drept de preempțiune la vânzarea unui monument aflat în proprietate privată, a fost catalogată drept „neconstituțională” de către unii participanți la consultările publice. Articolul 16 al proiectului stipulează că, înainte de a vinde un monument istoric, proprietarul trebuie să notifice Ministerul Culturii, iar statul are la dispoziție 60 de zile pentru a decide dacă dorește să cumpere imobilul.

Criticii acestei norme au argumentat că ea încalcă dreptul fundamental la proprietate privată, creând o stare de incertitudine și un caracter precar pentru proprietate pe o perioadă nedeterminată. „Legea nu poate stabili un drept de preempțiune al statului asupra unei proprietăți private. Este o normă neconstituțională”, a declarat un jurist prezent la discuții. Acesta a subliniat că, în loc să impună o obligație proprietarului, legislația ar trebui să ofere statului un termen, de exemplu de trei ani, pentru a-și manifesta intenția de a răscumpăra un monument, după care proprietarul să fie liber să-l gestioneze după bunul plac.

O altă problemă ridicată a fost legată de aplicabilitatea extinsă a acestei prevederi. S-a atras atenția că, în forma actuală, legea nu face o distincție clară, iar norma s-ar putea aplica nu doar monumentelor individuale, ci și oricărui apartament sau teren din centrul istoric, având în vedere că întregul nucleu istoric are statut de monument. Această ambiguitate ar putea bloca mii de tranzacții imobiliare.

Reprezentanții Ministerului Culturii au apărat prevederea, menționând că este o practică întâlnită în legislația altor țări europene, precum România, și este menită să protejeze patrimoniul național de o importanță deosebită. Ei au explicat că, în termenul de 60 de zile, ministerul ar urma să consulte toate instituțiile statului pentru a identifica fondurile necesare și interesul pentru achiziționarea clădirii la prețul cerut de proprietar. Ca răspuns la critici, oficialii au fost de acord să clarifice în textul legii că dreptul de preempțiune se va aplica exclusiv „monumentelor singulare” (clădiri individuale cu statut de monument), și nu oricărei proprietăți din cadrul unui ansamblu istoric, cum ar fi centrul Chișinăului. Această ajustare este menită să limiteze impactul normei și să evite blocajele pe piața imobiliară.