Revoluția AI în universități: Rectorul UTM, Viorel Bostan, despre provocări și oportunități
„Revoluția inteligenței artificiale este mult mai puternică decât cea a internetului sau a tehnologiilor mobile”, a declarat Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei (UTM), în cadrul conferinței „Universități pentru Viitor”. Acesta a subliniat că universitățile se află în fața unei transformări radicale, fiind nevoite să se adapteze rapid la noile realități impuse de AI, care aduce atât oportunități imense, cât și riscuri semnificative.
Potrivit rectorului, inteligența artificială va crește exponențial productivitatea, automatizând sarcini complexe și permițând agenților AI să identifice și să genereze procese în mod autonom. În cercetare, AI-ul nu va fi doar un co-autor, ci adesea autorul principal, capabil să facă descoperiri pe care mintea umană nu le-a anticipat. Un exemplu recent este rezolvarea unei conjecturi vechi de 80 de ani din teoria numerelor de către un agent AI, care a conectat domenii independente ale matematicii într-un mod „genial și creativ”.
Cu toate acestea, avansul AI aduce și provocări majore. Una dintre cele mai mari este necesitatea unei infrastructuri hardware puternice. Rectorul Bostan a menționat că UTM a investit într-un centru de calcul de înaltă performanță (HPC), care a atins capacitatea maximă în doar o lună de la lansare, demonstrând o cerere uriașă atât din partea mediului academic, cât și a celui privat. Acest lucru evidențiază un „ambuteiaj” tehnologic care trebuie abordat la nivel național.
Pe lângă hardware, cea mai importantă investiție, a accentuat Viorel Bostan, este în resursa umană. Este crucial ca profesorii și cercetătorii să fie instruiți pentru a înțelege și a utiliza eficient noile tehnologii, integrându-le în procesul didactic și de cercetare. „Trebuie să stăpânim cât mai bine toate instrumentele digitale”, a spus el, adăugând că universitățile trebuie să-și regândească rolul, deoarece AI poate oferi o educație mult mai personalizată.
Un alt risc major este legat de evaluarea cunoștințelor. Utilizarea necontrolată a AI de către studenți pentru rezolvarea temelor poate duce la o „descreștere a inteligenței naturale” și la o dependență psihologică. Pentru a contracara acest fenomen, rectorul UTM a sugerat o posibilă revenire la metode de evaluare tradiționale, precum examenele orale, care pot verifica mai eficient cunoștințele reale ale studenților. În final, mesajul a fost clar: universitățile trebuie să îmbrățișeze schimbarea, să investească în tehnologie și oameni și să-și redefinească rolul pentru a rămâne relevante în era inteligenței artificiale.