Dezbateri pe noua lege a mass-mediei: Transparența proprietății și riscurile de cenzură, în centrul atenției
Comisia parlamentară pentru integrare europeană a examinat un nou proiect de lege privind mass-media, o inițiativă menită să înlocuiască Legea presei, învechită, din 1994, și să alinieze legislația națională la recent adoptatul Act European privind Libertatea Presei (EMFA). Proiectul, elaborat în colaborare cu un grup de experți media, aduce prevederi esențiale privind independența editorială, protecția surselor jurnalistice, transparența proprietății și prevenirea concentrării pe piața media.
Deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei, autoarea proiectului, a subliniat că noua lege urmărește să reflecte evoluțiile tehnologice și să implementeze standarde europene. Printre noutăți se numără stabilirea unor responsabilități clare pentru Consiliul Concurenței în vederea prevenirii monopolizării pieței media și consolidarea rolului Consiliului de Presă ca entitate de autoreglementare. „Este important ca breasla să poată lua decizii și să fie un partener în reglementarea domeniului, iar partea de autoreglementare să fie mai pregnantă și recunoscută”, a declarat Nicolaescu-Onofrei.
Cu toate acestea, proiectul a stârnit și controverse. Unul dintre membrii comisiei, deputatul Vasile Șoimaru, a criticat inițiativa, susținând că aceasta ar putea duce la o reglementare excesivă și ar descuraja critica la adresa guvernării. O preocupare majoră a vizat propunerea ca registrul entităților mass-media să fie gestionat de Ministerul Culturii, o practică neobișnuită în majoritatea țărilor europene, unde astfel de registre sunt administrate de organe independente pentru a evita influența politică. Ca răspuns, s-a sugerat posibilitatea ca acest registru să fie administrat de Consiliul de Presă, o idee ce urmează a fi discutată între prima și a doua lectură.
O altă dezbatere s-a axat pe obligația de a elimina conținutul ilegal, unii deputați exprimându-și îngrijorarea că o formulare ambiguă ar putea duce la autocenzură și ar descuraja abordarea subiectelor critice. Autoarea proiectului a precizat că prevederile se referă strict la conținutul definit ca ilegal prin lege, cum ar fi instigarea la ură sau război, și nu la critica la adresa autorităților. Proiectul a fost susținut pentru aprobare în primă lectură cu șase voturi „pentru”, două abțineri și un vot „împotrivă”, urmând ca dezbaterile publice să continue pe platforma parlamentară.