Invizibili în politică: Bariere multiple blochează accesul persoanelor cu dizabilități la alegeri și reprezentare

Republica Moldova se confruntă cu o criză de incluziune politică, unde persoanele cu dizabilități, deși reprezintă aproximativ 7% din populație, sunt practic absente din procesele electorale și din funcțiile de decizie. Un eveniment public organizat luni a scos la iveală barierele sistemice care limitează dramatic participarea acestui grup, de la infrastructură inaccesibilă la lacune legislative și percepții sociale discriminatorii.

Natalia Covric, una dintre expertele evenimentului, a prezentat date alarmante: în actuala componență a Parlamentului nu există nicio persoană cu dizabilități, iar la alegerile locale din 2023 au candidat doar 28 de persoane din acest grup. „Prezența lor este aproape nulă”, a concluzionat experta.

Principala barieră rămâne cea fizică. O analiză a ultimului scrutin a arătat că doar 5% din secțiile de votare din țară au fost complet accesibile pentru persoanele cu dificultăți locomotorii, în timp ce 65% au fost declarate „incomplet accesibile”. Situația este similară și în cazul sediilor partidelor politice, unde doar 3 din 55 de sedii analizate au fost accesibile, limitând drastic posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a se implica activ în viața de partid.

Pe lângă barierele fizice, accesul la informație este un alt obstacol major. Materialele electorale sunt rareori adaptate, iar dezbaterile politice nu sunt, în majoritatea cazurilor, traduse în limbajul mimico-gestual, excluzând astfel persoanele cu deficiențe de auz. De asemenea, s-a subliniat o problemă legală gravă: legislația actuală privează de dreptul la vot persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale care se află sub tutelă, o practică ce contravine standardelor internaționale privind drepturile omului.

Pentru a remedia această situație, experții au propus un set de măsuri concrete. O soluție radicală ar fi introducerea unei cote obligatorii de 5% pentru persoanele cu dizabilități pe listele de candidați ale partidelor politice. Deși recunoscută ca fiind o măsură ambițioasă, aceasta este văzută ca un pas necesar pe termen lung pentru a asigura reprezentarea. Alte propuneri includ alocarea de stimulente financiare partidelor care promovează incluziunea, crearea unui fond național pentru accesibilizarea procesului electoral și eliminarea restricțiilor legale care interzic dreptul la vot pentru anumite categorii de dizabilități.

Victor Coroli, director executiv al Alianței INFONET, a subliniat că „dimensiunea de dizabilitate este o noțiune abstractă pentru partidele politice” și a insistat pe necesitatea de a schimba percepția de la una bazată pe milă și caritate la una bazată pe egalitate de drepturi și participare activă.