Cotele de gen în politica din Moldova: Progres istoric umbrit de lacune legislative

Introducerea sistemului de cotă dublă de gen a marcat un progres istoric pentru reprezentarea femeilor în politica din Republica Moldova, însă experții avertizează că lacunele legislative persistente împiedică o participare cu adevărat echitabilă. Aceasta a fost una dintre concluziile principale ale evenimentului public „Cum transformăm următoarele alegeri în procese cu adevărat incluzive?”, organizat luni de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).

Potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului, de la implementarea cotei duble, care impune o reprezentare minimă de 40% pentru ambele sexe pe listele electorale și o regulă de plasament de patru locuri din zece, numărul femeilor în consiliile locale și raionale practic s-a dublat comparativ cu anul 2015. Cu toate acestea, analiza detaliată a alegerilor arată o tendință îngrijorătoare: partidele politice respectă adesea cota formal, dar plasează candidatele femei pe poziții inferioare pe liste, reducându-le drastic șansele de a obține un mandat.

Alexandra Iermolenco, expertă în cadrul discuției, a subliniat că „această practică face ca, de facto, să nu atingem o reprezentare de 40% în funcțiile elective, în special în Parlament”. Pentru a contracara această problemă, a fost propusă implementarea „sistemului fermoar” (zip system), o practică internațională de succes. Acest sistem ar presupune alternarea obligatorie a candidaților de sex masculin și feminin pe listele electorale (de exemplu, bărbat-femeie-bărbat-femeie), asigurând astfel o distribuție echitabilă pe întreaga listă și garantând că un număr proporțional de femei vor accede în funcții.

O altă problemă majoră identificată este lipsa unei cote de gen pentru componența Guvernului. Discuțiile au evidențiat că, în ciuda unor progrese la nivel legislativ și local, puterea executivă centrală rămâne un domeniu unde reprezentarea echitabilă nu este garantată prin lege. Experții au pledat pentru reintroducerea unei cote obligatorii de 40% pentru reprezentarea ambelor sexe în funcțiile executive din Guvern, argumentând că diversitatea de perspective este esențială pentru o guvernare eficientă și democratică.

Stereotipurile de gen rămân, de asemenea, o barieră semnificativă. S-a menționat că mulți alegători își bazează decizia pe stereotipuri, preferând un candidat bărbat indiferent de competențele acestuia în comparație cu o contracandidată femeie. Concluzia generală a fost că, pe lângă modificările legislative precum sistemul fermoar, sunt necesare eforturi continue pentru a combate aceste percepții înrădăcinate în societate.