Parlamentul și Guvernul apără la CC legea partidelor: „O măsură necesară pentru a combate corupția electorală”

Reprezentanții Parlamentului și Guvernului au apărat în fața Curții Constituționale (CC) modificările la Legea privind partidele politice, susținând că acestea reprezintă un mecanism legitim și necesar pentru protejarea democrației și a securității naționale. Argumentele lor au venit în replică la sesizarea care acuză noile norme de neconstituționalitate și de subminare a pluralismului politic.

Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a subliniat că legea a fost adoptată ca un răspuns direct la o solicitare anterioară a Curții Constituționale, care a cerut îmbunătățirea mecanismelor de combatere a corupției electorale și a influențelor externe. „Evenimentele din cadrul ultimului scrutin electoral au demonstrat vulnerabilitatea autorităților publice în fața unei campanii bine puse la punct de fraudare a alegerilor și de corupere a alegătorilor”, a declarat el, citând din nota de fundamentare a legii. Potrivit acestuia, legea nu vizează declararea neconstituționalității unui nou partid, ci prevenirea continuării, sub o formă camuflată, a activităților unui partid deja declarat neconstituțional.

Eduard Țîbencu, reprezentantul Guvernului, a calificat cererea de amânare a avocatului părții reclamante drept „frivolă”, menționând că toate procedurile au fost respectate. Pe fond, a susținut că legea oferă garanții procedurale suficiente, iar criteriile pentru stabilirea calității de „partid succesor” sunt clare și obiective. „Este o fractură de logică aici. Nu poți declara un partid neconstituțional, apoi să lași o entitate politică clonă să continue aceleași activități și să nu o dizolvi”, a argumentat Țîbencu. El a explicat că instanța de judecată va analiza în cumul o serie de factori, precum legăturile substanțiale, continuitatea în obiective, programe sau ideologii, și nu va lua o decizie bazată pe un singur criteriu izolat.

Întrebat dacă legea ar putea afecta toți membrii unui partid, reprezentantul Parlamentului a clarificat că normele vizează în principal persoanele cu rol activ și decizional. „Nu este vorba de oricare membru, dar se are în vedere un membru activ care, prin acțiunile sau inacțiunile sale intenționate, a dus la săvârșirea faptelor care au stat la baza declarării neconstituționalității partidului”, a precizat Radu Radu. Ambele instituții au solicitat Curții respingerea sesizării ca fiind neîntemeiată, argumentând că ingerința în activitatea partidelor este proporțională cu scopul legitim urmărit: asigurarea securității naționale și a integrității procesului democratic.