Contestare la CC: Legea privind partidele „succesoare”, acuzată că subminează pluralismul politic

Curtea Constituțională a examinat o sesizare care pune sub semnul întrebării modificările recente la Legea privind partidele politice, în special mecanismul prin care o formațiune poate fi declarată „succesoare” a unui partid scos în afara legii. Avocatul Vadim Bănaru, reprezentând partidul „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei”, a argumentat că noile prevederi încalcă flagrant Constituția și periclitează pluralismul politic din Republica Moldova.

Principalul argument adus de avocat este că legea transferă o competență exclusivă a Curții Constituționale, anume cea de a decide asupra constituționalității unui partid, către instanțele de drept comun, precum Curtea de Apel. Potrivit avocatului, deși legea nu folosește termenul de „neconstituționalitate”, efectul juridic este același: dizolvarea și eliminarea unui partid din viața politică. „Parlamentul nu poate crea, printr-o lege organică, o procedură paralelă, mai simplă, mai rapidă și mai puțin garantată, care să producă același rezultat pe care Constituția l-a rezervat exclusiv Curții Constituționale”, a susținut Bănaru.

Sesizarea critică dur criteriile vagi și largi pe baza cărora un partid poate fi etichetat drept succesor, precum „legături strânse”, „promovarea obiectivelor similare” sau „asemănări între structuri”. Avocatul a avertizat că aceste formulări neclare deschid calea către interpretări arbitrare și pot fi folosite pentru a sancționa partidele de opoziție. „Într-o democrație pluralistă, partidele pot avea idei apropiate, pot critica aceleași politici publice, pot avea membri care au activat anterior în alte formațiuni. Aceste elemente nu pot fi suficiente, prin ele însuși, pentru dizolvarea unui partid politic”, a explicat el.

Un alt punct major de îngrijorare este măsura asiguratorie de limitare a activității unui partid pe durata examinării cauzei, care include interdicția de a participa la alegeri. Avocatul a argumentat că o astfel de măsură poate avea efecte definitive și ireparabile. Dacă ulterior instanța constată că acuzațiile au fost neîntemeiate, prejudiciul nu mai poate fi reparat, deoarece alegerile au avut deja loc fără participarea partidului respectiv. Aceasta, în opinia sa, încalcă dreptul la alegeri libere și libertatea de asociere. În concluzie, partea reclamantă a cerut Curții să declare neconstituționale normele contestate, argumentând că democrația se apără prin legi clare și garanții procedurale robuste, nu prin slăbirea pluralismului politic.