Legea 100: Instrument de integritate sau armă politică? Dezbateri aprinse privind finanțarea partidelor

Legea nr. 100, adoptată în 2025 pentru a combate corupția electorală și finanțarea ilegală a partidelor, continuă să genereze controverse, fiind considerată de unii un pas necesar pentru integritate, iar de alții un instrument susceptibil de abuz politic. Discuțiile au fost relansate în cadrul evenimentului organizat de Promo-LEX, unde reprezentanții societății civile și ai partidelor politice au analizat impactul acestei legi.
Cristina Cucuruza, coordonatoare de program la Promo-LEX, a subliniat că legea a adus modificări esențiale la Codul Electoral și alte acte normative, înăsprind sancțiunile pentru finanțarea ilegală, separând actele de filantropie de activitatea politică și interzicând partidele succesoare ale celor declarate neconstituționale. Cu toate acestea, ea a atras atenția asupra avizului Comisiei de la Veneția, care condiționează legitimitatea acestor măsuri de claritatea normelor, proporționalitatea restricțiilor și existența unor garanții procedurale eficiente. „Este necesar un mecanism periodic de evaluare a impactului legii pentru a ne asigura că nu sunt produse efecte adverse”, a menționat Cucuruza.
O perspectivă critică a fost adusă de reprezentanta partidului „Inima Moldovei”, care a declarat că formațiunea sa este o „victimă a Legii 100”. Ea a susținut că legea a fost aplicată „pripit” și în mod abuziv, ducând la excluderea partidului din cursa electorală fără a fi prezentate dovezi concludente. „Legea a fost aplicată nu doar celor pentru care a fost creată, ci și altora. De mai bine de un an, nu a fost prezentată nicio probă”, a afirmat aceasta, solicitând o revizuire a legii pentru a preveni utilizarea ei ca instrument de luptă politică.
În replică, Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a menționat că toate hotărârile CEC au trecut controlul de legalitate în instanțele de judecată. El a explicat că, în cazul partidului „Inima Moldovei”, una dintre probele care au stat la baza sesizării a fost o ordonanță de punere sub învinuire a unor persoane pentru finanțare ilegală, document considerat probatoriu într-un dosar administrativ.
Dezbaterea subliniază o dilemă centrală: cum poate fi echilibrată necesitatea stringentă de a curăța sistemul politic de finanțări obscure cu riscul ca legile dure să fie interpretate sau aplicate discreționar, afectând pluralismul politic. Atât societatea civilă, cât și unii actori politici cer o mai mare claritate și predictibilitate în aplicarea Legii 100 pentru a asigura un mediu politic echitabil.