Sănătatea Mintală intră în școli: Proiectul MENSANA a instruit sute de specialiști pentru a sprijini elevii

Reforma serviciilor de sănătate mintală din Moldova, realizată prin proiectul MENSANA, a adus o schimbare semnificativă și în sistemul educațional, recunoscând școala ca un pilon esențial în promovarea bunăstării psiho-emoționale a copiilor și adolescenților. În cadrul conferinței de încheiere a proiectului, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării au subliniat progresele înregistrate în crearea unui mediu școlar mai sigur și mai receptiv la nevoile de sănătate mintală ale elevilor.

Inga Grosu, șefa Serviciului Politici în Educație Incluzivă și Protecția Copilului, a evidențiat că școala, fiind spațiul unde copiii petrec o mare parte din timp, a devenit un focar pentru intervenții de prevenție și suport. „Am pus accent pe prevenție, nu doar pe intervenție. Ne-am concentrat pe dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice și ale psihologilor școlari”, a declarat Grosu. Prin intermediul proiectului, aproximativ 450 de cadre didactice și un număr similar de specialiști, inclusiv psihologi școlari și experți de la Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP), au fost instruiți pentru a oferi primul ajutor psihologic, a identifica semnele de risc și a gestiona situațiile de criză.

Aceste formări au fost esențiale pentru a-i echipa pe profesioniști cu abilitățile necesare pentru a recunoaște semnele subtile sau ascunse ale tulburărilor de anxietate, depresiei sau altor stări psiho-emoționale care pot afecta copiii. „Un copil copleșit de stări psiho-emoționale nu poate înregistra progres școlar”, a subliniat Tatiana Lungu, directoarea CRAP, explicând legătura directă dintre sănătatea mintală și performanța academică.

Un alt pilon al reformei în educație a fost crearea și consolidarea rețelei de servicii de asistență psihopedagogică la nivel național. CRAP coordonează activitatea a 35 de structuri teritoriale, care oferă suport nemijlocit copiilor aflați în situații de criză, indiferent dacă au cerințe educaționale speciale sau nu. Specialiștii din aceste centre intervin în cazuri de comportament suicidar, auto-vătămare și oferă sprijin copiilor cu dizabilități, un grup deosebit de vulnerabil.

Pe viitor, se dorește extinderea acestor formări la nivel național, astfel încât fiecare cadru didactic să poată observa și interveni prompt. Viziunea este de a crea un parteneriat durabil între școli, grădinițe și centrele comunitare de sănătate mintală, formând „punți de colaborare” care să asigure că niciun copil nu este lăsat în urmă. Prin aceste eforturi, sistemul educațional din Moldova face pași importanți pentru a deveni nu doar un spațiu de învățare, ci și unul care cultivă reziliența și bunăstarea psiho-emoțională a tinerelor generații.