Curtea de Conturi: Partener de încredere sau organ de sancționare? Rolul instituției în combaterea fraudei, în dezbatere
Rolul Curții de Conturi în fața neregulilor depistate – de a fi un consultant ce oferă recomandări sau un organ cu drept de sancțiune – a fost unul dintre subiectele centrale ale dezbaterilor din cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice. Discuția a pornit de la o provocare lansată de președintele comisiei, care a întrebat de ce Curtea de Conturi „refuză să aplice prevederile Codului Contravențional” pentru a sancționa entitățile care nu implementează recomandările.
În răspunsul său, președinta Curții de Conturi a clarificat că mandatul instituției nu este unul punitiv. „Scopul nostru este de a fi un partener de încredere pentru entitățile pe care le audităm, de a le ajuta să îmbunătățească activități și procese. Scopul nostru este de a proteja banul public și de a utiliza eficient resursa publică, nu ne rezumăm la penalități”, a declarat aceasta. Ea a explicat că, atunci când în timpul auditului apar suspiciuni de fraudă, acestea sunt documentate și remise organelor de drept competente, precum Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura.
Această abordare a fost susținută și de reprezentantul SIGMA, care a subliniat că aceasta este conformă cu cele mai bune practici internaționale. „Instituțiile supreme de audit, în general, nu au funcții judiciare sau de sancționare. Aplicarea sancțiunilor ar putea, de fapt, să blocheze angajamentul eficient cu entitățile auditate, făcându-le mai puțin cooperante”, a explicat expertul internațional. El a adăugat că responsabilitatea de a trage la răspundere entitățile revine întregului „ecosistem de responsabilitate”, care include Parlamentul, comisiile de specialitate și societatea civilă.
Totuși, discuția a scos la iveală și o potențială verigă slabă în acest lanț al responsabilității. Președintele comisiei a atras atenția asupra riscului ca, odată ce Curtea sesizează organele de drept, acestea să emită o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale, fapt ce ar putea bloca investigații ulterioare pe același caz. Președinta Curții a confirmat că instituția sa monitorizează parcursul dosarelor transmise, dar a reiterat că stabilirea elementelor unei infracțiuni este prerogativa organelor de investigație. Dezbaterea subliniază astfel necesitatea unei colaborări interinstituționale strânse și eficiente pentru a se asigura că rapoartele de audit, care deseori scot la lumină gestionarea defectuoasă a banilor publici, nu rămân fără consecințe concrete.