Legea Salarizării, blocată în dispute politice. Premierul Bolojan avertizează asupra riscurilor financiare și a pierderii fondurilor PNRR

Proiectul noii legi a salarizării, un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este puțin probabil să fie adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămâna viitoare, a anunțat prim-ministrul Ilie Bolojan. Într-o conferință de presă, premierul a detaliat complexitatea și mizele financiare ale reformei, subliniind că, deși discuțiile vor continua, este necesară o nouă sesiune extraordinară la începutul lunii august pentru a finaliza dezbaterile.

Guvernul și-a asumat o anvelopă bugetară de 12,1 miliarde de lei pentru această lege, menită să corecteze inechitățile profunde din sistemul public. Conform premierului, reforma ar duce la creșterea a două treimi din salarii, în timp ce o treime ar stagna până când ar fi ajunse din urmă de celelalte categorii. Scopul principal este introducerea unui sistem predictibil, bazat pe o valoare de referință indexată cu dinamica economică, și limitarea numărului excesiv de sporuri, care în prezent generează discrepanțe majore între ministere și instituții.

Bolojan a avertizat că eșecul adoptării legii ar avea consecințe duble. Pe de o parte, România riscă să piardă fonduri PNRR în valoare de 770 de milioane de euro. Pe de altă parte, neadoptarea legii nu ar genera economii la buget, deoarece guvernul va fi oricum obligat să indexeze salariile cu rata inflației începând cu 1 ianuarie, o măsură care ar costa bugetul de stat aproximativ 12 miliarde de lei. Mai mult, o astfel de indexare liniară ar adânci inechitățile existente, majorând și mai mult salariile deja mari și oferind creșteri nesemnificative celor cu venituri mici.

„Nepromovarea acestui proiect nu doar că ne face să pierdem bani importanți din PNRR, dar nu aduce nicio economie la buget și, în plus, potențează nedreptățile din sistem”, a declarat premierul. Acesta a făcut un apel la responsabilitate politică, menționând că proiectul a fost asumat de întreaga clasă politică încă din 2021 și că acum este momentul ca partidele să găsească înțelepciunea necesară pentru a depăși disputele și a adopta o soluție realistă pentru România, chiar dacă aceasta nu poate mulțumi pe deplin toate categoriile de bugetari.