Guvernul refuză deblocarea în masă a posturilor din Sănătate. Premierul Bolojan propune o reformă bazată pe performanță
Prim-ministrul Ilie Bolojan a respins ideea deblocării în masă a celor 26.000 de posturi solicitate în sistemul sanitar, argumentând că o astfel de măsură, fără o reformă structurală, ar agrava problemele financiare ale spitalelor și nu ar îmbunătăți calitatea serviciilor pentru pacienți. În schimb, guvernul a aprobat punctual, în ședința de joi, un memorandum pentru deblocarea posturilor necesare secției de Terapie Intensivă de la spitalul „Marie Curie” din București, în urma unui caz tragic recent.
Într-o analiză detaliată, premierul a prezentat date care indică o criză de eficiență în sistem. Cheltuielile de personal din sănătate au crescut de patru ori în ultimii zece ani, ajungând la peste 25 de miliarde de lei, iar în medie, acestea reprezintă 65% din veniturile contractate de spitale cu Casa Națională de Sănătate. În aproximativ 60 de spitale, acest procent depășește 90%, lăsând resurse minime pentru medicamente, tratamente sau combaterea infecțiilor nosocomiale. „Aceste spitale sunt, practic, dedicate angajaților, nu pacienților”, a subliniat Bolojan.
În același timp, gradul mediu de ocupare a paturilor în spitalele din România este de doar 63%, existând unități unde acesta scade sub 45%. Premierul a criticat și anomalia prin care două treimi din fondul de salarii este alocat direct, ca „diferențe salariale” istorice, independent de performanța sau numărul de pacienți tratați.
În acest context, guvernul a solicitat Ministerului Sănătății și CNAS să prezinte până luni o analiză care să fundamenteze o nouă abordare. Propunerea este ca spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională și cu un grad de ocupare a paturilor sub medie să fie depunctate la solicitările de angajări. Soluția, conform premierului, constă în reorganizare: secțiile fără activitate ar trebui reduse, iar personalul dislocat către secțiile aglomerate. De asemenea, se dorește înființarea de noi secții în domeniile cu deficit, precum îngrijirile paliative, unde există doar 4.000 de paturi la nivel național, în ciuda unei nevoi acute. „Trebuie să ducem cadrele medicale acolo unde pacienții au probleme de rezolvat”, a concluzionat premierul, insistând pe o reformă bazată pe eficiență și pe nevoile reale ale comunităților.