Realitatea dură a fermierilor: prețul grâului, înjumătățit ca valoare reală față de 2022

În spatele cifrelor optimiste privind redresarea exporturilor agricole se ascunde o realitate economică dură pentru mii de fermieri din Republica Moldova, în special pentru cei care cultivă cereale. O analiză a prețurilor arată că, deși există o ușoară tendință de creștere, valoarea reală pe care o obțin agricultorii pentru grâu este la un nivel critic, fiind practic înjumătățită față de acum doi ani.

Potrivit analistului economic Veaceslav Ioniță, situația grâului este mult mai complicată decât cea a florii-soarelui, unde prețurile internaționale favorabile au dus la o revenire solidă. În cazul grâului, prețul nominal a înregistrat o ușoară creștere, de la 2,90 lei la 3,10 lei pe kilogram. Totuși, această majorare este nesemnificativă atunci când este pusă în contextul inflației cumulate.

Expertul atrage atenția asupra unui calcul esențial: de la al doilea trimestru al anului 2022 și până în prezent, inflația cumulativă a atins pragul de 35%. În 2022, fermierii vindeau grâul cu un preț de aproximativ 4,50 lei/kg. Astăzi, prețul nominal este de circa 3,10 lei, dar din cauza deprecierii banilor, puterea de cumpărare a acestei sume este mult mai mică. „Astăzi, fermierul nostru vinde grâul la jumătate din valoarea pe care o avea în anul 2022”, a concluzionat Ioniță.

Această discrepanță între prețul nominal și valoarea reală pune o presiune imensă asupra profitabilității și sustenabilității gospodăriilor agricole. Costurile pentru motorină, îngrășăminte și alte resurse au crescut exponențial, în timp ce veniturile din vânzarea producției s-au erodat. Mulți fermieri se confruntă cu dificultăți în acoperirea cheltuielilor de producție, iar investițiile în modernizare devin aproape imposibile.

Deși pe piața cerealelor se observă o înviorare timidă a prețurilor, aceasta este departe de a compensa pierderile suferite de agricultori. Situația scoate în evidență vulnerabilitatea sectorului în fața șocurilor economice și a inflației, ridicând semne de întrebare cu privire la viitorul securității alimentare și la bunăstarea comunităților rurale din Moldova, care depind în mare măsură de agricultură.