La lansarea platformei de dialog și acțiune pentru îmbătrânire activă și incluziune digitală a persoanelor vârstnice din Republica Moldova. Evenimentul este organizat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație și Fundația Moldcell, cu sprijinul financiar din partea Agenției Cehe pentru Dezvoltare.
Eu mă numesc Elena Burgaru și am onoarea să moderez acest eveniment alături de dumneavoastră.
Așadar, ne-am reunit astăzi pentru a aborda un subiect important pentru societatea noastră: cum să reducem decalajul digital și să ne asigurăm că persoanele vârstnice din Republica Moldova nu sunt lăsate în urmă în digitalizarea țării noastre. Acest aspect este important în contextul în care populația Republicii Moldova îmbătrânește.
Este nevoie să ne unim eforturile pentru a valorifica potențialul persoanelor vârstnice și a promova o viață activă și sănătoasă la orice vârstă, astfel contribuind la dezvoltarea și reziliența socială și demografică a țării.
Înainte de a începe partea oficială, vreau să vă comunic că astăzi, aici, au dat curs invitației noastre reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, misiuni diplomatice și de dezvoltare în Republica Moldova, reprezentanți ai sectorului privat, mediul academic, ONG-uri și comunități ale persoanelor vârstnice. Ne propunem astfel, împreună, să explorăm cum putem împuternici persoanele vârstnice, ajutându-le să rămână active, conectate și implicate în societate prin inițiative de incluziune digitală și îmbătrânire activă. Bine ați venit și vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră.
Doamnelor și domnilor, pentru a deschide oficial evenimentul și pentru a împărtăși viziunea statului asupra puternișirii persoanelor vârstnice în viitorul digital al Moldovei, am deosebita onoare să-l invit aici pe scenă pe ministrul Muncii și Protecției Sociale, domnul Alexei Buzu.
Bună ziua. Eu, mai serios, mai în glumă, tot timpul spuneam că titlul oficial al meu este ministrul Muncii și Protecției Sociale, dar informal sunt ministrul pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, Minister of Leaving No One Behind.
Și eu mă bucur foarte mult că în această sală avem un exemplu de ceea ce numim noi Leaving No One Behind, cât de diversă și bogată este reprezentarea în această sală. Eu vreau să mulțumesc pentru faptul că ați dat curs acestei invitații.
La noi avem aceste splendide și frumoase doamne de la Ungheni. Haideți să le aplaudăm pentru start.
Avem colegi din societatea civilă, avem colegii noștri din sectorul privat, avem colegii noștri din sectorul academic, avem bunii noștri colegi din familia ONU, avem partenerii noștri, avem colegii noștri din mass-media. Deci, am făcut această horă, horă mare și importantă.
Eu am să spun așa, cu mai puțină modestie, eu cred că domeniul care îl gestionez a făcut cele mai semnificative progrese în ceea ce privește digitalizarea.
În Republica Moldova, noi, împreună cu colegii de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru prima dată am introdus așa-numitele servicii proactive. Serviciile proactive poți să beneficiezi de ele fără ca să soliciți, fără ca să depui cereri, fără ca să depui dosar. Noi le-am introdus.
Acum suntem în mijlocul procesului de înregistrare în programul de compensații. La moment avem peste 540.000 de cereri în aproape două săptămâni. Fără un efort digital semnificativ, acest lucru nu avea să se întâmple.
Și multe alte aspecte legate de digitalizare. În cadrul guvernului, când noi discutăm despre digitalizare, eu, ca și ministru al Muncii și Protecției Sociale, tot timpul văd diferit acest proces în comparație cu colegii și colegele mele din guvern.
De ce? Pentru că beneficiarii, clienții pentru care foarte multe dintre servicii sunt, pe care noi vrem să le digitalizăm, de fapt sunt în afara lumii digitale.
Și asta, de fapt, este o precondiție pentru noi, dacă vrem ca tranziția în lumea digitală, una dintre cele mai importante tranziții pe care trebuie să le asigurăm, va fi una inclusivă. Da? Și va aduce beneficii pentru toți.
Și este clar că noi am identificat trei mari bariere în acest sens. Vorbim de competențe. Vârstnicii din Moldova, nu toți au aceste competențe.
Nu avem acces la trafic de date. Ele încă costă comparativ cu veniturile destul de modeste ale multor pensionari și vârstnici din Republica Moldova. Și trei, nu avem acces deplin la echipamente care sunt prietenoase vârstnicilor.
Eu am un telefon, mi se pare că e Pixel 7. Pentru mine, de fiecare dată când trebuie să schimb telefonul, este o mare inconveniență. Și eu îmi imaginez cât de complicat se transferă date, numere, conturi.
Eu câteodată trebuie să mă duc la altcineva să întreb: „Dar cum se face lucrul ăsta?” Îmi imaginez cineva care nu e la al treilea sau al patrulea telefon.
Deci, chiar dacă sunt, cred eu, un ministru empatic, oricum îmi imaginez că este foarte dificil pentru mulți dintre vârstnicii noștri, pur și simplu să spui: „Uite o tabletă, uite un telefon, descurcă-te”. Nu, nu se întâmplă așa lucrurile.
Și de aceea ne aflăm astăzi aici. Noi avem foarte multe experiențe bune și astăzi colegii noștri o să prezinte foarte multe experiențe bune. Și, în esență, noi știm ce avem de făcut.
Întrebarea pentru noi este dacă noi putem să extindem aceste inițiative. Și noi, la Ministerul Muncii, tot timpul vorbim despre acei trei S din engleză: speed, adică viteză, la noi, noi la minister și la guvern, în general, suntem obsedați, trebuie să se întâmple repede, schimbările trebuie să le implementăm rapid.
Deci, astăzi aș vrea foarte mult să vorbim despre cum putem noi să ne mișcăm mult mai repede ca să reducem această, acest decalaj digital.
Al doilea S, tot din engleză, este scale up. Deci, cum extindem? O să avem, o să fie prezentate inițiative fenomenale. Întrebarea noastră: noi putem să le extindem?
Cum putem să facem acest lucru? Cum putem să le extindem mult mai rapid? Și al treilea aspect foarte important este sustenabilitatea. Cum ne asigurăm că aceste inițiative prind rădăcină?
Și ele nu sunt o excepție, nu au prescripții pe termen scurt, dar, într-adevăr, este un mod în care noi operăm și facem față la această, la aceste probleme. Și pentru că eu, cine mă cunoaște, eu mai am o obsesie, am obsesia cifrelor, tot ce facem noi, noi măsurăm, pentru că la noi la minister este un proverb: „What you don't count, doesn't count”. Ceea ce nu poți număra, nu contează.
Și de aceea, noi, împreună cu bunii noștri prieteni de la UNFPA, am venit cu această cifră minimă de 25.000 de vârstnici care trebuie să pășească hotărât, activ în lumea digitală. 25.000 de vârstnici.
Deci, asta este ținta noastră, asta este cadrul analitic care trebuie să ghideze toate discuțiile și angajamentele de astăzi. Eu cred că noi putem să facem acest lucru. Noi, în ultimii ani, am arătat că atunci când suntem la grămadă, așa cum suntem în această sală, când avem un obiectiv bine setat, o țintă foarte clară, noi putem să facem lucruri mărețe.
Și credeți-mă, eu am întâlnit foarte mulți vârstnici care au beneficiat de aceste programe de îmbătrânire activă. Nu vă imaginați care este impactul de nedescris al lor. Toată această muncă, tot acest efort se merită nespus de mult.
De aceea, haideți să facem echipă comună, este un obiectiv fenomenal pe care putem să ni-l asumăm. Și haideți să ne adunăm aici într-un timp relativ scurt și spunem: „Ce-i următorul? 50, 75.000, 100.000?” Și să ne apucăm de treabă.
Și aș vrea să închei prin faptul că la început s-a spus că este un eveniment organizat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Și noi toți știm bine că este un eveniment comun pe care îl facem cu bunii noștri prieteni de la Agenția ONU pentru Populație. Eu vreau să mulțumesc acestei echipe fenomenale care, cu care lucrăm cot la cot, care am reușit să inovăm și să avem aceste idei mai îndrăznețe.
Și am pilotat foarte multe inițiative bune pe care astăzi o să fie prezentate și o să le discutăm. Vreau să mulțumesc foarte mult și bunilor noștri prieteni de la Fundația Moldcell pentru faptul că sunt alături de noi, inovează, ca de obicei, și în acest domeniu. Și vreau să mulțumesc și partenerilor noștri de la CzechAid, colegilor noștri de la, domnului ambasador al Japoniei, bunului meu prieten, ambasadorul Republicii Italiene din Republica Moldova și tuturor celor prezenți.
Discuțiile de astăzi, așteptarea mea e să fie pragmatice. Noi nu avem opțiunea ca să nu atingem acest scop. Vă mulțumesc mult încă o dată pentru că ați venit, pentru că ați dat curs acestei invitații, ați dat curs să faceți parte la această echipă largă și frumoasă. Și un mulțumesc special pentru aceste doamne fenomenale care arată atât de radiant și atât de frumos. Mersi foarte mult.
Vă mulțumim, domnule ministru Buzu, pentru acest discurs inspirațional și, într-adevăr, important pentru atingerea obiectivului nostru. Cuvintele dumneavoastră subliniază importanța transformării digitale inclusiv pentru persoanele vârstnice din Republica Moldova. Și ca să întăresc acest mesaj cu câteva cifre, până în 2040, una din trei persoane din Republica Moldova va avea 60 de ani și mai mult, o statistică ce necesită acțiuni rapide pentru a asigura că persoanele vârstnice din țara noastră nu sunt excluse de la beneficiile și oportunitățile digitale.
Pe măsură ce vom explora cum programul național pentru îmbătrânire activă și sănătoasă 2023-2027 abordează această provocare și progresează în reducerea decalajului digital, vom începe sesiunea de discuții, dar nu înainte de a vă prezenta un material video care prezintă imaginea celor trei piloni importanți ai îmbătrânirii active și sănătoase, îmbrățișați de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu UNFPA Moldova, Fundația Moldcell, HelpAge Moldova, Asociația Obștească Casmed și alți parteneri naționali și de dezvoltare. Aceasta ne va oferi o viziune tangibilă a priorităților stabilite în programul național pentru îmbătrânire activă și sănătoasă și aceea ce înseamnă, de fapt, pentru persoanele vârstnice să rămână active și sănătoase odată cu înaintarea în vârstă, în special în contextul digitalizării. Așadar, atenție la ecran.
[Video playing]
Ei bine, acest material video ne-a demonstrat încă o dată cât de necesară și cât de multă bucurie aduce digitalizarea pentru, cât de necesară este incluziunea digitală pentru persoanele vârstnice, conectarea și modul activ de viață pentru ei.
În continuare, vom trece la prima noastră sesiune de discuții, axată pe pilonii cheie ai incluziunii digitale, îmbătrânirii active și reflectând asupra inițiativelor de succes ca parte a programului național de îmbătrânire activă și sănătoasă. Pentru această discuție, suntem încântați să vă prezentăm invitații noștri de seamă ai panelului întâi de discuții, pe care îi invit să ia loc aici pe aceste fotolii special rezervate.
Așadar, doamnelor și domnilor, îi invit alături de noi pe doctor Karina Nersesian, reprezentanta UNFPA în Republica Moldova, Irina Străjescu, director executiv Fundația Moldcell, Otilia Dandara, prim-prorector Universitatea de Stat din Moldova și domnul Eduard Balan, viceprimar, Primăria Municipiului Ungheni.
Vă mulțumim pentru că ați dat curs invitației noastre și v-ați alăturat acestei inițiative frumoase. UNFPA Moldova a avut un rol esențial în promovarea drepturilor persoanelor vârstnice și în evidențierea importanței participării acestora în societate. Una dintre provocările principale pe care le întâlnim în Republica Moldova este, cum bine știm cu toții, decalajul digital semnificativ.
Cum putem schimba această perspectivă și prezenta îmbătrânirea ca o oportunitate pentru țara noastră? O invit aici la microfon pe doamna Karina Nersesian, reprezentanta UNFPA Moldova.
Știți, este mereu dificil să începi, să fii primul care vorbește după, pentru un panel de discuții, mai ales după un video ca cel pe care l-am văzut mai devreme. Așa că, dacă îmi permiteți, vreau să vă spun care a fost prima mea experiență în Republica Moldova, cum a fost prima mea zi la locul de muncă.
Am venit și era un, era prima cohortă, absolvenții primei cohorte de la Universitatea Vârstei a Treia. Și atunci vin la acest eveniment, eu încerc să mă prezint și se spune deja, îmi spuneau: „Dar vă știm cine sunteți, noi vă cunoaștem”.
„V-am văzut pe Facebook”, mi s-a spus. Știți, chiar a fost, mi-a făcut o senzație de căldură în sufletesc. M-am gândit cu ce mândrie sau câtă mândrie, cât de mult progres cumva. A fost o experiență pe care nu am mai avut-o mai devreme niciodată. Imediat m-am simțit în Moldova ca acasă.
Și Abraham Lincoln zicea ceva că, în discursurile lui, el spunea că nu este vorba despre anii din viața ta, cât ai trăit, cât contează, ci viața din anii tăi e cea care contează. Nu anii din viața ta, ci viața din anii tăi. Și anume asta, când vorbim despre reziliență demografică, asta sună așa foarte deosebit cumva.
Dar ce înseamnă de fapt? Se referă la calitatea anilor pe care noi îi trăim, participarea în viață nemijlocit. Și anume la asta se referă, pentru asta există acest program pentru îmbătrânirea activă și sănătoasă.
Pentru noi, la UNFPA, este o onoare adevărată nu doar să susținem, dar să fim și ghidați, de fapt, de viziunea care este reflectată în acest program și să lucrăm în acest sens îndeaproape cu partenerii noștri, cu donatorii, în așa fel încât să ne asigurăm că nimeni nu rămâne în urmă, nu este lăsat în urmă.
Și unele cuvinte devin foarte uzule: reziliență demografică, nimeni să nu fie lăsat în urmă. Dar ce înseamnă de fapt este că atunci când în Republica Moldova totul va fi digitalizat, este important ca fiecare persoană în etate, fiecare vârstnic, atunci, în acel viitor digitalizat, să poată fi capabil, să poată utiliza foarte ușor cardurile bancare, să poată să beneficieze de serviciile online de sine stătător, să poată utiliza toate aceste beneficii digitale. Asta înseamnă să te simți parte din societate.
Și, desigur, că noi continuăm să jucăm diverse roluri în familiile noastre, dar trebuie să ne putem bucura de viața noastră la maximum și asta este diferența pe care o aduce programul nostru. Avem Universitatea Vârstei a Treia, cluburile de îmbătrânire activă. Și ați văzut și dumneavoastră și o văd și pe Rodica aici în sală.
Ea este șefa clubului nostru de îmbătrânire activă și acest program este cu, este o foarte mare cerere față de el. Și, maică, parcă e un film de la Hollywood, atât de multă lume își dorește, atât de multă cerere, atât de multă lume dorește să se înregistreze că nu mai sunt nici locuri, practic, e extra plin. Noi vorbim de ca, ca de un fel de, de parcă ar fi ca la concertele astea în care nu mai sunt locuri și sunt pe stadioane întregi cu mii de oameni. Parcă așa o dorință ca atunci când nu mai este aproape loc, atât de multă cerere.
Și iată, astfel, prin implicarea populației vârstnice, asta pentru noi nu este doar un concept oarecare abstract, dar, de fapt, e ceva real care se întâmplă în realitate, față de care se lucrează. Și îmi pare bine să văd aici fețe pe care le mai recunosc, oameni pe care i-am cunoscut când mai călătoream prin țară.
Și îmi pare foarte bine să recunosc și unele chipuri ale partenerilor noștri, ale donatorilor, ale partenerilor, întrucât tot mai activ colaborăm, comunicăm și cu sectorul privat pentru a ni se alătura în contextul responsabilităților lor sociale pentru a oferi asistență celor care au cea mai mare nevoie de ea. Și sper că tot mai mulți se vor alătura acestei cauze, deoarece se vede impactul.
Un fel de nu vorbe, ci fapte, nu-mi povesti, dar arată-mi. Cred că asta tot ar reflecta și sper că se va aude acest mesaj și până la ministrul Buzu. Noi continuăm să dăm ascultare vocilor persoanelor în etate, vârstnicilor. Încercăm să, ne uităm foarte atent la care sunt necesitățile. De pildă, aceste carduri bancare, că tot nu-mi reușește să pronunț corect, dar data viitoare deja poate voi reuși să pronunț ce, la ce, ceea ce vreau să spun.
Dar acum avem acest concept de e-guvernanță, faptul că toate serviciile vor fi disponibile online pe internet. Ce vom face noi? Cum vom merge noi înainte dacă nu vom, nu ne vom îngriji de cei mai vulnerabili, dacă nu-i luăm cu noi?
Vorbim despre lucruri foarte practice, chiar dacă ceea ce vorbim poate părea teoretic, dar cei din sală de aici știți exact la ce mă refer. Și modificarea cadrului legislativ și această activitate tot este una foarte importantă și în această direcție, de asemenea, ne vom mișca.
Fără a mai lua din timp prea mult, cam astea sunt lucrurile pe care am vrut să vi le spun în cadrul acestui discurs. Și încă o dată vă mulțumesc tuturor care sunteți aici. Mulțumesc donatorilor, cei care susțin viziunile pe care le avem, cei care merg alături de noi și care muncesc alături de noi. Și cu partenerii putem să reușim.
Vă mulțumim, doamnă Nersesian, pentru acest mesaj inspirațional. Pot să mai adaug tot aici, ca să înțelegeți până la urmă importanța evenimentului, de ce ne-am adunat astăzi aici, peste 2000 de vârstnici în ultimii patru ani s-au alăturat programului Națiunilor Unite pentru Populație și programelor desfășurate în comun cu partenerii și donatorii.
Acești vârstnici, unii dintre ei sunt astăzi aici alături de noi și puteți să vedeți aceste doamne minunate care au venit tocmai de la Ungheni. Ele sunt printre beneficiarele programelor UNFPA Moldova în comun cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Să le dăm un rând de aplauze pentru că dumnealor, vă mulțumesc mult, dumnealor au o surpriză muzicală, dar pe sfârșitul evenimentului, așa că vă rugăm să rămâneți aproape și să le urmăriți.
Trecem mai departe. Fundația Moldcell a fost alături de noi încă de la începutul acestor inițiative, fiind un exemplu de responsabilitate social corporativă în sprijinul dezvoltării durabile a Republicii Moldova. Contribuția Fundației Moldcell este una esențială prin donația de telefoane mobile, pachete de conexiune la internet și suport din partea tinerilor voluntari în instruirea vârstnicilor ca să aibă competențele necesare să utilizeze aceste telefoane mobile.
Doamnă Străjescu, vă rugăm să ne comunicați mai multe informații despre implicarea și angajamentul Fundației Moldcell în sprijinirea vârstnicilor din Republica Moldova. Da, rugăm aici.
Mulțumesc. Dragi prieteni, bună dimineața. Din numele Fundației Moldcell vă salut. Un pic despre Fundația Moldcell și dacă putem schimba, eu pot să schimb slide-uri? Dacă nu ne cunoaște cineva, misiunea Fundației Moldcell este să ajutăm Moldova să devină un loc de trai mai bun.
Încă în anul 2020 am semnat memorandumul de înțelegere privind promovarea și susținerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ONU cu oficiul din Moldova, ONU din Moldova. Și din cele 17 de dezvoltare, de obiective de dezvoltare durabilă, am ales nouă obiective la atingerea cărora contribuim atât prin activitatea noastră de bază, cât și prin inițiativele și proiectele noastre sociale.
Vreau să vă dau un pic de background. Deci, încă în anul 2015, undeva așa, am observat un lucru, că vârstnicii din Republica Moldova nu prea utilizau internet, mai ales în comparație cu vârstnicii din țările scandinave, pentru că pe atunci eram parte a grupului Telia Company, o companie suedeză. Atunci am hotărât să promovăm ideea utilizării internetului și a beneficiilor acestuia în rândurile vârstnicilor. Am mers prin regiuni, am promovat, am prezentat. Proiectul a durat un pic, după care, undeva, iarăși, în anul 2020, am, a evoluat în proiectul Like de la bunei. Așa l-am poreclit noi, Like de la bunei, și am hotărât că cea mai reușită metodă va fi instruirile din partea tinerilor voluntari, da, din partea adolescenților către vârstnici.
De ce? Pentru că orice proiect de suflet provine din istoria de familie, să zic așa. De exemplu, în familia mea, mama mea, de 80 de ani, niciodată nu se adresa la mine, pentru că noi cu soțul suntem ocupați, dar întotdeauna se consulta cu băieții noștri, de atunci de 15 și 12 ani, întotdeauna. Chiar și acum, când vin undeva într-o la dânsa, ea zice: „A, tu ai venit. A, eu credeam că Max, că iară nu merge sunetul la Viber”. Deci, asta este o practică reală, un comportament real din familiile noastre.
Și, într-adevăr, când, în 2020, proiectul nostru Like de la bunei a fost lansat, să știți că peste o lună cu toții am fost loviți de pandemia COVID-19. Și atunci am semnat acel memorandum și a început parteneriatul nostru foarte frumos cu UNFPA și atunci ne-am gândit că proiectul trebuie să evolueze și am lansat împreună proiectul Abilități digitale conectează generații. Pentru că semnarea acestor ODD-uri, da, sau susținerea obiectivelor de dezvoltare durabilă nu a fost doar în cuvinte.
Într-adevăr, este un obiectiv care sună inegalități reduse. Și noi trebuie să asigurăm ca toți vârstnicii din Moldova să aibă aceleași drepturi ca și noi, să aibă acces la internet, pentru că anume accesul la internet și oferă toate oportunitățile, toate beneficiile a unei vieți pline, calitative, utile și foarte eficiente. Noi, la Moldcell, avem un rost. Știți, iată, se spune că rostul unei companii este răspunsul la întrebare de ce exiști. Pentru că orice companie, da, se zice că există pentru a genera profit, dar profitul este doar un indicator de performanță. Răspunsul la întrebare de ce exiști la noi în companie este pentru ca să oferim o lume întreagă clienților noștri, pentru ca ei să-și savureze viața din plin.
Și, da, când vorbesc o lume întreagă în mâinile clienților noștri, am în vedere acest dispozitiv mic care, datorită tehnologiilor de ultima oră performante, aplicațiilor mobile, inteligenței artificiale, ne oferă această posibilitate să trăim o viață eficientă, calitativă, interesantă, conectată. Și vârstnicii din Republica Moldova trebuie să aibă aceleași drepturi. Țineți minte, inegalități reduse.
Deci, am zis că am pornit împreună într-un proiect pilot cu UNFPA, Ministerul Muncii și al Protecției Sociale, HelpAge, colegii noștri care ne-au ajutat cu instruiri. Proiectul se numește Abilități digitale conectează generații. Am avut 200 de beneficiari de la bun început și proiectul are două obiective majore. În primul rând, incluziunea digitală a vârstnicilor și, în al doilea rând, restabilirea acelei comunicări între generații, da, între nepoți și bunei, între tineri și vârstnici. Și, într-adevăr, am atins aceste obiective.
La întrebarea dacă planificăm să continuăm, cu siguranță, pentru că acum deja avem în jur de 1000 de beneficiari, iar acum 2000, 2000 de beneficiari. Iar acum, chiar acum, în momentul acesta, colegii noștri de la Fundația Moldcell sunt în satul Sărata Nouă, raionul Fălești, și oferă instruiri vârstnicilor împreună cu colegii de la Casmed. Deci, proiectul continuă, mergem înainte.
Știți, iată, în lumea businessului privat este așa o regulă foarte corectă, eu foarte mult cred în ea, că proiectul tău, serviciul sau produsul tău va fi unul de succes când rezolvă o problemă reală, o problemă care există, o necesitate care nu este încă acoperită. Și eu foarte mult mă bucur că împreună cu toți partenerii noștri, cu UNFPA, cu ministerul, cu universitatea, cu toții, am identificat acea problemă, acea necesitate care nu a fost acoperită. Împreună o abordăm și o acoperim și dezvoltăm astfel țara noastră, pentru că, într-adevăr, vorbeam azi cu Nicoleta, Nicoleta, n-o văd, directoarea Centrului de e-Guvernare. Moldova este foarte bine poziționată la capitolul digitalizarea serviciilor publice, într-adevăr. Noi avem semnătura mobilă, noi din anul 2012 avem semnătura mobilă și cu toții putem accesa toate serviciile electronice. Și vârstnicii trebuie să aibă aceeași posibilitate. Inegalități reduse, trebuie să reducem această inegalitate și să eliminăm această discriminare.
Asta cred că ceea ce voiam eu să spun, că noi suntem foarte bucuroși să fim parteneri și să implementăm acest proiect. Am pus aici poze, pentru că Karina a spus: „Show me”. So, we are showing, da, arătăm cum a fost și cum este. Este, într-adevăr, foarte interesant atât pentru vârstnici, care sunt beneficiarii proiectului, cât și pentru acei tineri care foarte mult le place această activitate și ei valorifică cu adevărat acel potențial al înțelepciunii, a cunoștințelor, a experienței de care dispun vârstnicii noștri din Republica Moldova.
Și, da, acestea sunt perspectivele de continuare. Aici vedem o doamnă cu un telefon cu butoane care acum are un smartphone deja și va avea acces la o lume de oportunități, o lume să-și savureze viața din plin, cum zicem noi la Moldcell. Mersi foarte mult și mulțumesc tuturor partenerilor și ne doresc nouă tuturor succes. Într-adevăr, avem un obiectiv foarte ambițios și doar împreună îl putem atinge. Mersi.
Vă mulțumim mult, doamnă Străjescu, pentru această intervenție valoroasă a dumneavoastră. În continuare, o altă inițiativă importantă pentru seniori este Universitatea Vârstei a Treia, lansată în 2023 la Universitatea de Stat din Moldova în parteneriat cu UNFPA. Iar aceasta a fost extinsă în acest an la nivel național, la Bălți și Cahul în premieră.
Așadar, am onoarea s-o invit la microfon pe doamna prim-prorector al Universității de Stat din Moldova, doamna Otilia Dandara. Vă rog.
Mulțumesc. Bună ziua tuturor. Cineva poate se întreabă de ce Universitatea de Stat din Moldova a devenit parteneră acestui frumos parteneriat și ne-am implicat pe o zonă, pe un segment de vârstă care, la început, părea pentru cineva atipic pentru o universitate. Dar în contextul condițiilor de astăzi, eu zic că e o normalitate, deoarece, pe de o parte, noi deja de câteva zeci de ani am intrat pe segmentul învățării de-a lungul vieții.
Deci, Ministerul Educației și Cercetării, acum 10 ani în urmă, la admitere a eliminat cenzul de vârstă. Deci, nu mai e vârstă. Noi avem studenți, e adevărat, mai mulți la master decât la licență, unii dintre care au peste 70 de ani și e normal. Grupele academice devin eterogene.
De ce? Pentru că și motivele de a afla la universitate sunt foarte diferite. Pe un bun student al nostru, la un program de master la care eu eram profesoară, l-am întrebat: „De ce ați venit la universitate? Ce v-a făcut să decideți la vârsta dumneavoastră să mai veniți și la un alt program?” El mi-a zis: „Dar ce să fac? Să stau să mă cert cu doamna mea acasă? Îmi este mult mai interesant să vin într-o grupă de tineri, să aflu un domeniu nou”. Era din economie domnul, a venit la științele educației, pentru că am nevoie de aceste, de această formare psihopedagogică pentru ca să comunic mai ușor cu cei din jurul meu și, în primul rând, să ajung mai repede la nepoții mei.
Bine, acestea sunt poate cazuri mai rare. Pe de altă parte, universitatea, pe lângă realizarea profesională și cercetare, mai are și misiunea socială. Și vedem că acum, cu câtă consistență UNESCO, prin Institutul de Educație a Adulților, promovează implicarea universităților în organizarea programelor pentru adulți, unde nu e limită de vârstă, pentru că așa sunt timpurile, viața noastră este frumoasă, din considerentul că cu mult, cu mult, din cât țin eu minte din copilărie, adolescență, astăzi cu mult s-a mărit perioada vieții sociale active. Și trebuie să ne bucure lucrul acesta, pentru că și noi, care avem o vârstă, și mulți dintre dumneavoastră, care au o anumită vârstă, nu e nevoie să ne gândim la vârstă, e nevoie să ne gândim la rostul pe care noi îl avem în societate și să ne implicăm astfel încât să fim activi și utili. Atât cât ești activ și util, atât timp ești activ social, atât timp trăiești. Deci, ai o viață deplină.
Frumoasa, cum aș face? Dau înainte, înapoi? Da. Frumoasa experiență pe care am avut-o noi în parteneriatul cu Fondul ONU pentru Populație și cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale a început, cred că, acum mai bine de doi ani, pentru că am fost la momentul reflecțiilor. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a venit cu ideea, Fondul ONU pentru Populație a venit cu susținerea, noi nu aveam doar experiența. Și atunci am zis, o echipă de la Universitatea de Stat din Moldova a mers în Cehia, a mers la Universitatea din Praga, care avea o experiență mai avansată decât, decât noi, pentru că noi, practic, nu aveam pentru acest segment de vârstă. Au văzut acolo cum se, cum se întâmplă lucrurile și, iată, în acest parteneriat, sau mai bine zis, acest parteneriat și această preluare de bune practici este o dovadă în plus că noi avem, Republica Moldova, în general, are ce învăța de la țările din Uniunea Europeană și de la partenerii la nivel global, pentru că doar tradițiile și frumoasele experiențe ale diverselor țări pot să constituie un reper și metodologic, și practic pentru ca Republica Moldova și instituțiile și statului, și private din țara noastră să facă pași frumoși pentru cetățenii și pentru statul nostru.
Ziceam că am început acele discuții, dar a durat puțin pentru, până am identificat din multiplele obiective unele prioritare. A fost o campanie de înscriere și îmi aduc aminte acum cum discutam cu colega mea, doamna Turchină, care, de fapt, a gestionat acest responsabil proces. Deci, doamna Turchină zice, a venit atât de impresionată și a zis: „Nu m-am gândit, presupuneam, dar nu m-am așteptat că va fi o concurență atât de marepentru înscrierea la aceste cursuri la Universitatea de Vârsta a Treia”. Era, pe bune, o concurență și a fost nevoie ca să identificăm niște criterii de selectare a persoanelor, pentru că era imposibil ca să acoperim toate cerințele.
Au fost, la început, 40 de studenți cu ceremonia de absolvire. Și vorbea deja Karina cât de impresionați erau toți, cât de emoționați erau toți în acea sală.
Ați văzut și dumneavoastră unele secvențe, bonete, bonete de absolvent. Eu cred că pentru absolvenții Vârsta a Treia a fost un mare eveniment când și-a pus boneta, boneta pe cap și s-a simțit student, absolvent, tânăr, alături de familiile lor, pentru că am văzut acest lucru, alături de nepoții lor.
Unii au venit și cu copii, nepoți și strănepoți și asta ne-a bucurat foarte mult, pentru că așa este viața astăzi, dinamica, încât poate suntem toți grăbiți, generațiile în diverse direcții. Și merită să ne gândim la proiecte care să adune generațiile, pentru că avem ce învăța unii de la alții.
Care au fost Deci, au fost Am fost noi, Universitatea de Stat din Moldova, ca cea mai mare universitate din țară. Și aici, în context, vreau să zic că ne-am dori și în continuare să dezvoltăm aceste parteneriate, pentru că avem resursa umană.
Noi avem specialiști în domeniul dreptului care pot să ofere adulților elemente de cultură juridică. Noi avem specialiști în domeniul economiei care pot să ofere adulților elemente de cultură, comportament financiar, economic.
Avem sociologi, avem asistenți sociali, psihologi. Deci, avem catedre de specialitate, facultăți care ar putea să susțină multiple proiecte frumoase pentru cetățenii țării noastre.
Care au fost conținuturile? Am discutat și la conținuturi, dar am avut și această prioritate a educației digitale, despre care s-a vorbit și aici. Dar am aplecat urechea și la ceea ce au solicitat studenții noștri din Universitatea Vârsta a Treia, pentru că au zis: „Vor și elemente de educație juridică, vor și elemente de pentru formarea competențelor de comunicare și puțină istorie a statului din secolul XX”.
Deci, solicitările sunt multiple și, din păcate, încă nu am Deci, nu am oferit programe, urmează pentru necesitățile de dezvoltare a persoanelor de de Vârsta a Treia. Este foarte important ca această categorie socială, această categorie socială să să vină cât mai aproape de mediul universitar.
Ziceau astăzi colegii că în 40, în 2040, din păcate, în Republica Moldova, fiecare al treilea va avea mai mult de 60 de ani. Și deci, și universitățile, cred, trebuie să se gândească și să reconceptualizeze programele pe care le va oferi populației.
Ne bucurăm că am avut de învățat din acest parteneriat frumos. Mulțumim Fondului ONU pentru Populație, mulțumim Molcell-ului, mulțumim Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Sper în noi proiecte frumoase.
Vă mulțumim și dumneavoastră, doamnă stimată doamnă Otilia Dandara.
Stimați invitați, am văzut până acum programe și doi piloni de bază din Programul Național pentru Îmbătrânire Activă și Sănătoasă. Iar un alt pilon important, dezvoltat la nivel local de această dată, este clubul vârstnicilor.
Acesta reprezintă primul centru dedicat seniorilor, oferind diverse oportunități precum programe de instruire, ateliere de inițiere în tehnologiile digitale, cluburi de muzică și activități sportive desfășurate la nivel local. Astfel, avem deosebită plăcere să-l invităm la microfon pe viceprimarul municipiului Ungheni, Eduard Balan, care ne va vorbi despre pilonul trei, centre și programe pentru îmbătrânire activă și, în special, despre acest club al vârstnicilor deschis la Ungheni.
Vă rugăm.
Bună ziua. Sunt onorat să particip la acest eveniment, cred, important pentru comunitățile noastre. Vreau să mulțumesc pentru oportunitatea de a ne împărtăși cu experiența frumoasă care este implementată la moment la Ungheni.
Mă bucură faptul că în sală sunt alături de mine aceste doamne minunate, care, de fapt, sunt și principalele beneficiare ale acestui serviciu de îmbătrânire activă la Ungheni. Vreau să spun că dacă acum, cel puțin un an în urmă, persoanele în etate, persoanele vârstnice, atât în Ungheni, dar cred că și în întreaga țară, erau marginalizate, nu aveau posibilitatea de a li se oferi anumite servicii pentru a se întâlni, a comunica între ele, iată că la începutul anului 2024, împreună cu mai mulți parteneri, printre care este vorba de HelpAge Moldova, Ambasada Japoniei, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Fundația Molcell, dar și alți parteneri, am reușit să atragem o investiție de peste 50000 $ și să instituim, să înființăm un centru al vârstnicilor la Ungheni.
Iar în data de 27 martie, să deschidem clubul vârstnicilor, unde să le putem oferi posibilitatea persoanelor în etate din Ungheni să beneficieze de mai multe programe, printre care programele de îmbătrânire activă, dar și alfabetizarea, da, digitală a vârstnicilor.
Dacă e să vorbim despre programul de îmbătrânire activă, urmare a partenerilor și sponsorilor noștri, am reușit să dotăm acest centru cu mai mult inventar. Aici este vorba despre deschiderea din data de 27 martie.
Am reușit să dotăm acest centru cu mai mult inventar și echipament pentru a le oferi posibilitatea vârstnicilor din Ungheni să beneficieze de un spectru larg de servicii. Este vorba despre clubul sportiv, unde au fost dotate cu echipamente sportive, mersul nordic, unde beneficiarele noastre au posibilitatea de a avea acele bețe de mers nordic, un club muzical, unde acest centru a fost dotat cu un acordeon, precum și cu îmbrăcăminte națională, un cerc de artizanat, unde persoanele vârstnice au posibilitatea de a se întâlni și, bineînțeles, a croșeta și a se împărtăși cu ideile între dânsele.
De asemenea, au fost organizate foarte multe evenimente interculturale și astăzi vom avea posibilitatea să le avem în audiție aici pe doamnele care zilnic se întrunesc la acest centru și, bineînțeles, fac repetiții în acest domeniu.
După cum am spus, urmare a susținerii Fundației Molcell, s-a reușit a dota acest centru și 36 de persoane în etate, vârstnice, au au avut posibilitatea de a fi dotate cu telefoane mobile. Iar prin interconexiunea cu persoanele mai tinere, prin tinerii din acest oraș, s-a reușit pentru ca să li se ofere posibilitatea de a instrui aceste persoane pentru a utiliza acest telefon.
Și nu doar pentru posibilitatea de a comunica cu persoanele plecate peste hotare, dar, în același timp, de a utiliza telefonul pentru a achita aceleași servicii online, serviciile comunale, cu prin intermediul smartphone-ului. Bineînțeles că, urmare a parteneriatelor pe care le avem cu Casa Națională de Asigurări Sociale, am au avut posibilitatea de specialiști din cadrul acestei instituții să fie prezenți la acest centru pentru a le aduce la cunoștință persoanelor despre beneficiile și posibilitățile pe care le au și din în cadrul acestui serviciu.
De asemenea, după cum am menționat, tinerii au reușit să-i instruiască pe persoanele vârstnice cum să utilizeze telefonul pentru a efectua serviciile online. După cum vedeți, persoanele vârstnice au posibilitatea la acest centru nu doar să comunice între ele, dar și să primească anumite instruiri în diferite domenii.
După cum am menționat, la acest centru sunt înscrise în jur de 115 persoane, cu toate că cererile sunt mult mai mari. De aceea, ne propunem ca în următorii ani să dezvoltăm aceste servicii, pentru ca un un număr cât mai mare de persoane vârstnice să poată beneficia de aceste servicii.
Deci, în perioada martie-noiembrie 2024, la acest centru au avut loc peste 120 de activități care, bineînțeles, au cuprins necesitățile de care au avut nevoie persoanele sau beneficiarii acestui centru. Bineînțeles, după cum am menționat, ne dorim ca în anul următor să dezvoltăm acest serviciu.
Dorim să instituționalizăm acest club al vârstnicilor. La moment, lucrăm la aprobarea unui regulament de activitate al centrului, iar persoanele să poată beneficia atât de un program de îmbătrânire activă, cât și de alte servicii. E vorba de servicii sociale, servicii medicale, servicii juridice, pentru ca, cu adevărat, să cuprindem doleanțele și cerințele pe care ei le au nevoie.
Vreau, din numele Primăriei municipiului Ungheni, din numele domnului primar, domnului Vitalie Vrabie, să mulțumim partenerilor noștri pentru că au coborât alături de autoritățile publice locale și împreună facem lucruri frumoase pentru persoanele în etate, pentru persoanele vârstnice.
Vă mulțumim pentru audiență.
Vă mulțumim și noi, stimate domnule viceprimar.
În continuare, vă rugăm să luați loc în sală, la locurile dumneavoastră special amenajate.
Noi, însă, vom continua cu un alt panel de discuții care în care vom aborda subiectul privind oportunități extinse pentru promovarea îmbătrânirii active și incluziunii digitale a vârstnicilor din Republica Moldova. Dar nu înainte de a încheia acest panel cu mulțumiri încă o dată partenerilor noștri care au oferit tot suportul lor în desfășurarea acestor activități și programe pe care tocmai le-ați auzit și le-ați văzut aici, fiind prezentate astăzi.
Așadar, mulțumim Ambasadei Cehiei în Republica Moldova pentru tot sprijinul și suportul oferit, Ambasadei Japoniei în Republica Moldova și domnului ambasador care ne-a onorat astăzi cu prezența. Vă mulțumim.
Marea Britanie, Ambasada Marii Britanii, Republica Moldova, Agenției pentru Dezvoltare și Cooperare a Elveției în Republica Moldova, Fundația Molcell, HelpAge, Casmed și Primăria municipiului Ungheni. Așadar, ca să vă comunic că aveți șansa să vă alăturați acestor minunați parteneri și dumneavoastră, ceilalți invitați care ne onorați astăzi cu prezența.
Pentru scurtă aranjamente tehnice, o să mă retrag pentru a trece la panelul doi. Mulțumesc.
Așadar, în acest panel, ne propunem să atragem atenția partenerilor internaționali și comunităților locale, sectorului privat, în promovarea incluziunii digitale și îmbătrânirii active. Astfel, îi invit aici, în sesiunea a doua de discuții, în fața dumneavoastră și pe aceste fotolii, pe Excelența Sa, ambasadorul Yamada Yoichiro, Ambasada Japoniei în Republica Moldova.
Vă rugăm să luați loc.
Pe domnul Bertrand Guidot, director Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare în Republica Moldova.
Doamna Dina Cibotaru, director adjunct HelpAge Moldova.
Și doamna Natalia Codreanu, președinta FinComBank. Vă mulțumim că ne-ați onorat cu prezența.
O să iau loc și eu aici ca să fiu să avem o sesiune de dialog.
Așadar, stimați invitați, vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră și voi începe cu domnul ambasador. Stimate domnule ambasador, Excelență, apreciem profund angajamentul Japoniei în promovarea incluziunii digitale și a îmbătrânirii active în Republica Moldova, mai ales în contextul umanitar.
Am văzut impactul pozitiv al sprijinului dumneavoastră prin diverse programe de dezvoltare a capacităților vârstnicilor și prin înființarea centrelor de îmbătrânire activă la nivel local. Având în vedere experiența vastă a Japoniei în abordarea nevoilor societății în proces de îmbătrânire, ați putea să ne împărtășiți câteva bune practici pe care Moldova le-ar putea adopta în drumul său spre digitalizare și în crearea unui mediu mai inclusiv pentru vârstnici?
Vă rog.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc că m-ați invitat la acest panel de discuție. Eu cred că este un motiv de ce eu sau am fost invitat sau Japonia este prezentă aici, pentru că Japonia este una dintre țările care îmbătrânește cel mai rapid la nivel mondial.
Dacă am fi la un fel de olimpiadă să vedem cine cel mai repede îmbătrânește, atunci cred că Japonia va lua medalia de aur. De aceea, îmbătrânirea De aceea, îmbătrânirea reprezintă o provocare pentru societatea noastră, dar ce vom face în acest sens?
Noi avem această problemă sau provocare că tot mai multe persoane în vârstă locuiesc de unii singuri, tot mai mulți vârstnici sunt singuri. Și asta înseamnă că din toată populația de 120 de milioane de oameni, în jur de 7 milioane de oameni trăiesc de unii singuri și sunt în vârstă mai mare de 65 de ani.
Deci, 7 milioane de oameni în vârstă mai mare de 65 de ani trăiesc de unii singuri. Și această cifră urmează să crească până la 9 milioane până în anul 2040. Deci, noi avem o populație în descreștere și, la fel, numărul de membri în familie este în descreștere.
Respectiv, vom avea tot mai mulți și mai mulți vârstnici care vor locui de unii singuri, unii dintre care deja locuiesc singuri. Aceasta este o tragedie sau ceva de ce trebuie să ne bucurăm?
Cu siguranță, asta nu este cel mai rău lucru, pentru că dacă ne-am imagina că sunt foarte mulți tineri, dar nu pot să trăiască mult, se îmbolnăvesc și decedează la vârsta de 40-50 de ani sau nu supraviețuiesc, asta este o societate fericită? Este o societate tânără, dar nu este o societate bucuroasă.
În În contrast, societatea noastră are mai puțini tineri, dar numărul vârstnicilor este mare și ei trăiesc mai mult, ei sunt sănătoși. Asta este o societate mai în vârstă, dar este o societate nemulțumită, nebucuroasă?
Nu cred, nu cred. Întrebarea aici este cum să faci ca societatea să fie una care îmbătrânește activ? Aceasta este o întrebare foarte importantă.
Eu știu o persoană, o femeie în vârstă, cred că are în jur de 85 de ani, care și-a început studiile de doctorat când a împlinit 80 de ani și a obținut titlul de doctor. Și acum face o cercetare importantă cu profesorii de la Universitatea din Cambridge.
Și asta este posibil. Și asta a fost posibil datorită acelor ședințe online și cercetărilor online pe care le face. Și poate că acesta este un exemplu așa, mai extrem.
Dar, cum a spus doamna Dandara, asta, cu siguranță, ne face ca viața noastră să fie mai interesantă, mai utilă, dacă noi ajutăm persoanele în vârstă. Și noi trebuie să fim recunoscători că avem aceste tehnologii informaționale care ne permit să avem așa un stil de viață, așa un mod de viață.
Am vrut să mai vă să vă mai spun un exemplu. Ieri, am fost la centrul diagnostic, pentru că am făcut o verificare anuală și și medicul s-a uitat la toate acele cifre și mi-a spus: „Domnule ambasador, cifrele nu arată rău, dar trebuie să slăbiți”.
Și știți cum am răspuns? „Doamnă doctor, nu e Este imposibil. Am mașină care mă duce unde am nevoie, practic nu pot să merg pe jos.
Și am telefonul mobil care mă ajută să fac totul. Deci, nu trebuie să mă duc la o agenție sau la alta, el mă ajută”. Deci, mașina și telefonul mă fac să fiu mai plin, să am mai multe kilograme.
Și medicul mi-a spus: „A, am înțeles. Atunci, trebuie să mergeți mai mult și să lăsați aceste lucruri într-o parte”. Eu cred că aspectele digitale sunt bune, dar trebuie să combinăm aspectele digitale și să avem un stil de viață sănătos și activ.
Pentru că puteți să deveniți activi mental, dar puteți să deveniți, în același timp, inactivi fizic din cauza acestor tehnologii digitale. Deci, cumva, avem și avantaje și dezavantaje. De aceea, haideți să să continuăm să facem plăcinte, să facem vin, să mergem prin ogradă, să cântăm la instrumente muzicale.
Deci, să nu fim doar axați pe digital.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, stimate domnule ambasador, pentru această intervenție atât de valoroasă și aceste exemple minunate. De altfel, în drumul către digitalizare, bine, foarte bine ați spus că avem și aceste cluburi de active în care vârstnicii pot să facă și exerciții fizice, să cânte, sport, yoga și multe alte activități care să-i mențină sănătoși și activi pe tot parcursul vieții.
Vom continua cu domnul Bertrand și vă mulțumim că v-ați alăturat discuției noastre și, la fel, ați acceptat să fiți astăzi alături de noi. Elveția are o istorie îndelungată de sprijin pentru Republica Moldova în domeniul dezvoltării durabile și al incluziunii sociale.
Având în vedere că Moldova se confruntă cu o populație în proces de îmbătrânire rapidă, aș dori să vă invit să ne împărtășiți perspectiva dumneavoastră asupra importanței investițiilor în îmbătrânirea activă și sănătoasă, având în vedere experiența dumneavoastră de cooperare pentru dezvoltare. Vă rog.
Mulțumesc. Bună ziua tuturor. Voi Voi continua în engleză, cât a făcut domnul ambasador.
Înainte să răspund la întrebare, aș vrea să adaug ceva la ceea ce a zis ambasadorul Japoniei sau ceva complementar în ceea ce privește o societate tânără versus una fericită. Poate nu e versus, nu e așa o comparație, ci vreau să vă zic că recent am citit niște date, informații statistice despre Elveția, țara din care vin.
Și acolo se încerca a se măsura nivelul de fericire în raport cu vârsta. Și am fost foarte surprins să aflu că cei mai fericiți oameni erau cei care erau de la începutul vârstei de 60 de ani, în jurul acelei vârste. Și eu m-am mirat, zic m-a lăsat asta cu gura căscată, pentru că mi-a părut curios, mi-a părut interesant că în unele societăți, oamenii care sunt cei mai fericiți sunt taman cei pe care noi i-am putea considera ca oameni deja vârstnici, în etate, care te-ai gândi că nu Păi, uite, se vede că nu au deja acele preocupări, acele îngrijorări obișnuite, că să crești copilul mic, că să faci o carieră.
Și totuși, beneficiază de sănătatea încă care e care le permite să se bucure de o bună viață. Dar ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, în primul rând, de ce este important să investim în îmbătrânire activă și sănătoasă? Ei bine, cred că, în primul rând, e vorba de o dreptate de Pentru că noi, în comunitatea de donatori, vorbim despre principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă.
Și asta asta e un principiu care este aplicabil tuturor, inclusiv pentru o porțiune, o proporție importantă din societate. Mă refer aici la vârstnici. În al doilea rând, în societățile noastre, noi am auzit că în Japonia, poate e mai puțin radical, dar cam la fel, într-o oarecare măsură, este și în pe continentul european.
Lumea îmbătrânește și populațiile îmbătrânesc, iar proporția celor care sunt considerați vârstnici, această proporție crește. Și asta este un motiv foarte important, e un lucru care ne permite să ne gândim la gândul cum sau la cum lumea îmbătrânește activ. În Republica Moldova, am citit că vârsta medie din de la 19 la 38 de ani aceste Deci, era vorba de categoria sau de populația și vârsta medie a populației cumva.
Noi vom ajunge la vârsta medie de 46 acum, e 30 și acum la 46, prin anul 2050 vom avea vârsta medie de 46 pe populație. Pentru Republica Moldova, lucrurile sau populația este puțin mai tânără, ziceam mai devreme. Dar, însă, poate asta este și datorită sau vom vedea cum vor sta lucrurile în funcție de migrații care vor veni în țara noastră, pentru că migranții, de regulă, sunt mai tineri și asta influențează vârsta medie.
Cum să promovăm, însă, îmbătrânirea activă? Pot să împărtășesc unele activități pe care le promovează, le susține Elveția în Republica Moldova, ținând cont, însă, și de experiențele noastre, experiențele pe care le-am văzut eu în țara din care vin. Un prim lucru care poate nu va fi o surpriză pentru dumneavoastră, nu va fi ceva neobișnuit, este că trebuie să fie susținute politicile în domeniul îmbătrânirii active în diferite domenii, în sănătate, în protecție socială.
Eu cred că noi, cu toții, am suntem informați deja despre acest program pentru cinci ani, 2023 până în 2027, despre îmbătrânirea activă și sănătoasă. Acest program îl consider a fi unul foarte important și un exemplu perfect care ilustrează ideea pe care vreau să v-o comunic.
Avem nevoie ca autoritățile statului să joace un rol activ în promovarea acestor acțiuni. Și în Elveția, de asemenea, spuneam că sunt parteneri de dezvoltare care susțin autoritățile. Și noi am susținut, de pildă, și elaborarea acestui program.
Noi, deja, de mai bine de 20 de ani, ne dedicăm atenția către sectorul sănătății și promovăm diverse programe de profilaxie, prevenire, de tot felul de activități pentru un mod sănătos de viață, mișcare fizică, activitate fizică. Puteți să vă alăturați acestor programe dacă doriți, renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă și așa mai departe.
Și foarte important este că atunci când oferim asistență pentru programe și proiecte de infrastructură, noi foarte multă importanță acordăm accesibilității fizice, care, în mod evident, și este, în mod evident, este foarte importantă, accesibilitatea e foarte importantă pentru persoanele în etate, de asemenea. O altă abordare ar fi lobbying-ul.
Autoritățile statului, da, își fac partea lor de lucru, dar acestea au nevoie de opinii în cunoștință de cauză din partea celor care sunt foarte aproape de problemele pe care vrem să le eradicăm, pe care vrem să le soluționăm, să le abordăm. De regulă, astea sunt ONG-uri, asociații, organizații care reprezintă vocile, doleanțele persoanelor în etate.
Iar în Republica Moldova, în mod activ, susținem asemenea activități de lobbying, da, de promovare a necesităților, aducerea lor în atenția autorităților prin platforma de îmbătrânire activă și sănătoasă, care a fost creată de organizații ale societății civile. Și cu vocile lor contribuie, de asemenea, la implementarea programului.
S-a realizat Asta noi facem și la nivel local și avem s-au realizat rezultate foarte concrete. De exemplu, în unele raioane, datorită acestor activități de lobbying, de promovare ale ONG-urilor care reprezintă interesele și necesitățile persoanelor în etate, s-au îmbunătățit unele elemente ale infrastructurii, cu mai mare accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, dar și mai mare grad de accesibilitate pentru persoanele în etate.
Al treilea domeniu e foarte important, totuși, aș considera că este cel care se referă la promovarea participării generațiilor în etate în viața comunitară, în viața socială, implicarea mai activă a acestora. Ce înseamnă asta? Noi, de exemplu, avem proiecte în cadrul cărora se oferă asistență autorităților locale pentru implementarea proiectelor ce țin de aprovizionarea cu apă, iluminat stradal public, în cooperare cu, prin colaborare cu cetățenii.
Și este, desigur, că foarte important ca toate grupele cetățenilor din comunitate să fie reprezentate în cadrul acelor discuții. Adică, printre cei care participă la discuții despre asemenea proiecte să fie și oameni în etate. De asemenea, oferim asistență în cadrul unui nou proiect implementat cu UNFPA și PNUD.
Deci, un proiect care promovează dialogul social, coeziunea socială, punând accentul pe două categorii de vârstă, tinerii și vârstnicii. Ceea ce permite acestor categorii ale populației să discute între ei în propria comunitate, dar și cu alte comunități, vreau să zic că.
Conectarea cu alte regiuni, de asemenea, are loc această relaționare, comunicare. Și considerăm că și asta joacă un rol important într-o viață activă, adică cea în care tu continui să fii conectat la viața socială, să fii implicat. Incluziunea digitală, sunt și dezavantaje pentru această incluziune digitală, cum a menționat ambasadorul, dar sunt și multe avantaje.
Noi am început, iarăși, ziceam, cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, am început să promovăm în timpul pandemiei un program care este destinat femeilor în etate, ca acestea să se familiarizeze mai îndeaproape cu instrumentele digitale și sunt ajutate în acest sens de tinerii din comunitățile lor. Desigur că să devii alfabetizat digital, să cunoști cum cu ce se mănâncă lumea digitală e e util pentru persoanele în etate.
Pot avea un acces mai ușor la servicii, tot mai multe servicii în Europa și în Republica Moldova se digitalizează, devin disponibile pe internet. De ce e foarte important să le cunoști, să știi cum să le accesezi, cum să le utilizezi? La fel, acest lucru este valabil și pentru informațiile despre sănătate.
Tot mai mult pe internet, online, se găsesc informații despre sănătate. Tot mai multe persoane în etate devin tot mai active, iar abilitățile economice sunt importante pentru cei care doresc să continue să lucreze, de exemplu. Pentru că în ziua de astăzi să lucrezi fără abilități digitale este practic imposibil.
Iar dincolo de asta, considerăm că abilitățile digitale sunt importante pentru ca să puteți, să putem rămâne conectați cu rudele noastre, prietenii noștri. Mulți moldoveni au rude peste hotare. Și, totodată, este important pentru a te obișnui cu ceea ce numesc eu flexibilitate mentală, adică să te obișnuiești cu apariția inovațiilor în viața ta.
Asta sunt exemple ale felului în care poate fi promovată îmbătrânirea activă. Dar, pe final, vreau să mai adaug ceva ce consider că este un lucru esențial în multe țări. Ce este important pentru îmbătrânirea activă?
Sunt importante și posibilitățile economice pe care să le poată utiliza persoanele în etate. În acest context, menționez pensiile. Sigur că asta nu în contextul posibilității statului, a societății civile doar, ci depinde doar și de dezvoltarea economică a țării, ca să poată face ceva în acest sens.
Trebuie, însă, să menționăm și acest element, deoarece să fii activ, a fi activ necesită un nivel minim de independență economică, financiară. Și eu cred că perspectiva, din punctul meu de vedere, pentru Republica Moldova, ca ceva pozitiv, eu mă uit la cât de repede se mărește salariul mediu, salariul minim.
Uitându-ne la asta, pentru generațiile în etate din din viitor, asta înseamnă și perspective economice mai bune. Mulțumesc.
Și apreciem enorm colaborarea pe care o avem cu Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare în Republica Moldova și pentru parteneriatul de durată pe care îl avem și aceste mesaje cheie pe care le-ați transmis și care, cu siguranță, trebuie continuate.
În continuare, vom oferi cuvântul doamnei Cibotaru Dina de la HelpAge Moldova. Noi știm că HelpAge Moldova joacă un rol esențial în promovarea drepturilor și bunăstării persoanelor vârstnice din Republica Moldova.
De-a lungul anilor, organizația dumneavoastră a implementat o serie de programe de îmbătrânire activă și sănătoasă în diverse regiuni ale țării, aducând o o schimbare semnificativă în rândul populației vârstnice. Dacă puteți să ne spuneți ce schimbări ați observat, iată, la vârstnici și cum vă simțiți dumneavoastră lucrând cot la cot, iată, prin diverse programe alături pentru ei.
Vă mulțumesc.
Bună ziua. Vă mulțumesc pentru întrebarea frumoasă și îmi place să mă refer mereu la impact, pentru că noi suntem la HelpAge, organizație bazată, în primul rând, pe drepturile omului. Și persoanele au aceleași drepturi pe tot parcursul vieții.
Acest lucru încercăm să-l realizăm în Moldova, pentru că, din păcate, persoanele ajunse la o vârstă înaintată în țara noastră nu se pot bucura pe deplin de o viață fericită. Și noi avem un progres la Deci, pe parcursul anilor, putem să spunem că Moldova a avansat un pic la promovarea îmbătrânirii active.
Avem indicele de îmbătrânire activă care a ajuns la 28% din 28 puncte din 100. Dar acest lucru ne dă de înțeles că avem un potențial de 70% din persoanele cu vârsta 55+ pe care încă nu l-am valorificat. Și Moldova are nevoie de această dezvoltare socioeconomică.
Prin urmare, este necesar să gândim un pic diferit. Deci, cum am putea să implicăm mai mult persoanele de la o vârstă adultă spre tranziția de vârstă înaintată în orice domeniu al vieții? Sunt obișnuită să aud mereu de vârstnici că sunt vulnerabili și afectați de sărăcie.
Dar valorizarea socială vine cu faptul de a privi lucrurile diferit. Și HelpAge lucrează anume cu actori din comunitate, cu organizații locale, cu voluntari sau grupuri de inițiativă care sunt, la fel, vârstnici. Și, de fapt, ei aduc schimbarea.
Deci, noi împuternicim aceste persoane ca să fie ei schimbarea în comunitate. Și este important de a susține și serviciile de la nivel local, de a susține primării, pentru că ei sunt persoanele cheie. Ei decid împreună cu consilierii ce pot să finanțeze, ce servicii să creeze în comunitate.
Și atunci, lucrurile pot să meargă mult mai bine când sunt susținuți prin aceste programe, ca să avem, pe de o parte, donatori, pe de altă parte, instituțiile statului și, nemijlocit, persoanele în etate care aduc această schimbare. Noi dacă vom privi din perspectiva drepturilor, atunci două drepturi cele mai afectate pe care vârstnicii menționează că au nevoie de cele mai mari realizări sunt sănătatea și veniturile.
Însă, atunci când identificăm nevoile vârstnicilor, este un lucru care e accentuat și mai mult. Și nu știu dacă vă vine vreo idee la moment, dar asta este singurătatea și izolarea. Deci, singurătatea, izolarea este menționată ca o problemă mai gravă decât celelalte două.
Și anume aici, programele care sunt susținute și de Fondul ONU pentru Populație și de Fundația Molcell și de partenerii acestor minunate proiecte, anume aici vin să acopere această lipsă de lipsă de oportunități în comunități și de a aduce vârstnicii, de fapt, acolo unde își doresc, pentru că digitalizarea este, de fapt, o ușă deschisă care a creat, la moment, niște oportunități.
Însă noi, prin programele noastre mai departe, lucrând în continuare cu ONG-uri locale, lucrând în continuare cu alți parteneri, am putea să le extindem, pentru că acestea înseamnă și acces la servicii, acestea înseamnă și comunicare. Chiar și noi, atunci când am fost nevoiți să facem ședințe online sau să continuăm lucru pe online, a fost necesar să discutăm cum ne putem conecta la la o ședință și cum am putea să continuăm lucrul, să nu-l stopăm.
Și ne-a reușit să nu stopăm lucrul cu vârstnicii pe perioadele mai dificile și să ne confruntăm și curestricții suplimentare, pentru că vârstnicii au avut restricții suplimentare pe perioada de pandemie și n-au putut să se să iasă din casă mai mult de jumătate de an. Ceea ce am văzut cu toții că afectează și starea mintală a noastră.
Ce mai avem de făcut este, bineînțeles, să continuăm să investim în persoane, pentru că comunitățile, am văzut că avem număr de persoane în creștere. Și doar dacă vom avea oameni fericiți în comunități, atunci vom putea să spunem că avem sate dezvoltate și avem programe țintite pe persoane, pe nevoile lor.
Și nu în ultimul rând, a menționat cineva din persoane că asta a fost sau un video, că asta a fost și un acces la servicii de sănătate, da? Deci, tot mai mult noi avem în țara noastră problema accesului limitat la servicii de sănătate.
Deci, vârstnicii vor aprecia foarte mult dacă prin intermediul digitalizării vor putea să se conecteze fie la sesiuni de informare pe aceste domenii, fie să se consulte pe domeniile de sănătate. Și ca să închei, mă gândeam la ceea ce noi, atunci când măsurăm impactul nostru, încercăm să discutăm și cu persoane în etate și cu oamenii care lucrează în comunități, dar și cu membrii de familie.
Și cred că e important când copiii vârstnicilor care participă la asemenea activități de îmbătrânire activă menționează că ei se simt mult mai bine, că au încetat să se plângă pe probleme de sănătate, că mereu sunt ocupați. Deci, au nevoie de ajutorul lor să stea cu nepoții, iar vârstnicii sunt ocupați pentru că merg în excursii sau au duminica întâlniri la cor sau muzică.
Și atunci cred că asta este cel mai important, pentru că sănătatea este un domeniu destul de scump. Iar eu cred că noi am putea investi în participare socială și astfel să prevenim, să îmbunătățim sănătatea vârstnicilor, pentru că serviciile la moment sunt mai mult reactive. Serviciile sociale vin să acționeze atunci când persoana deja este în situație de dificultate.
Iar programele realizate aici au arătat și prevenirea, atunci când putem preveni ca persoanele să ajungă în situații deja de izolare, de sănătate precară, de două, trei maladii cronice. Și atunci e cazul să ne uităm și la 55 plus, când prevenim o sănătate, o problemă de sănătate mintală sau o izolare sau când dăm o șansă ca să fie cumva învățate abilități noi.
Noi am văzut în fiecare activitate și la universitatea de vârsta a treia se capătă abilități noi. Și de ce nu, noi în comunități avem oameni care predau, susțin sau sunt facilitatori altor vârstnici. Deci, se susțin de la egal la egal.
Noi vă mulțumim, contăm în continuare pe programe frumoase și să sperăm că împreună cu eforturi vor fi alocate și resurse financiare, dar și entuziasmul oamenilor din comunități. Mulțumim frumos.
Vă mulțumim și noi, stimată doamnă Dina Ciubotaru, pentru această intervenție valoroasă și mesajele importante pe care le-ați punctat. Și un mesaj foarte bun pe care l-ați adus în discuție e și faptul că atunci când vorbim despre digitalizarea și împuternicirea persoanelor vârstnice să aibă acces la un telefon și la conexiune internet nu este doar, vorbim despre telefon nu doar ca un mijloc de comunicare, dar și ca acces la serviciile publice, servicii de sănătate, care le scurtează acel drum până la medic pentru o simplă programare sau alte plăți care pot fi făcute și de acasă. Și apreciem enorm eforturile dumneavoastră de a fi și a sprijini toate inițiativele la nivel local.
În continuare vom vom vorbi cu un reprezentant al sectorului privat. De fapt, vreau să spun că noi am oferit această platformă de discuție tuturor partenerilor și din sectorul privat de potențialilor parteneri din sectorul privat de la noi din țară, activi, care au diferite programe pentru îmbătrânire a populației. Și ne bucurăm că au dat curs invitației reprezentanții FinComBank și vă mulțumim pentru prezență, stimată doamnă Natalia Codreanu, președinta Comitetului de Conducere FinComBank.
Noi cunoaștem angajamentul FinComBank față de educația financiară, mai ales prin inițiative precum campania Fără Cash, care își propune să informeze populația, inclusiv vârstnicii, despre beneficiile plăților digitale ca metodă principală de plată, ceea ce este lăudabil. Totodată, dumneavoastră ați desfășurat un curs de educație financiară la Universitatea Vârstei a Treia. Vreau să ne vorbiți despre aceste inițiative și cum puteți să contribuiți din numele băncii, iată, la alte programe de susținere a vârstnicilor la noi în țară. Mulțumesc.
Bună ziua tuturor. Vă mulțumim mult pentru invitație. Thank you for inviting us. We're glad to be here.
Poate mai puțin obișnuit este să fie participantă o bancă la așa un eveniment, mai mult social, dar băncile tot sunt parte a economiei și respectiv lucrează cu toată societatea. Noi am observat că tot mai mare parte a clienților noștri sunt reprezentați prin persoane în vârstă înaintată.
Și respectiv, vrem să fim alături de ei, vrem să aducem toate noutățile, toate inovațiile noastre mai aproape de ei, să fie mai comod, să fie utilizate în viață zi de zi. Tehnologia a devenit o parte indispensabilă a vieții noastre, dar pentru o generație care a trăit cea mai mare parte a vieții fără internet, fără smartphone-uri, fără gadget-uri, probabil e mai puțin ușor sau mai complicat să fie accesate astfel de produse digitale ale băncii.
De aceea, FinComBank astăzi este alături de seniorii noștri și depunem maxim eforturi pentru a explica produsele digitale, pentru a arăta cum acestea pot să le facă viață mai ușoară, mai comodă și mai simplă. Despre ce produse vorbim?
Vorbim despre, în primul rând, despre carduri bancare, care practic este un instrument simplu și sigur pentru plăți Fără Cash. Totodată, vorbim despre aplicațiile mobile bancare, care vă pot ajuta să faceți plăți de acasă, simplu, ușor, economisind timp, energia voastră pentru alte ocupații care vă vă plac, fără rânduri, fără, deci, timp pierdut.
Totodată, prin aplicațiile mobile puteți să oricând și oriunde să vedeți toată informația despre conturile voastre bancare, toate soldurile. Deci, să fiți updatat mereu cu toată situația financiară a dumneavoastră. Totodată, vorbim despre un produs inovativ în Moldova lansat recent, despre plățile MIA instant.
Deci, practic ele vă oferă posibilitatea să faceți sau să primiți plăți pe card rapid, sigur și cel mai important, gratuit. Noi pe parcursul acestui an am realizat mai multe ateliere sau training-uri de educație financiară în rândul seniorilor în mai multe regiuni ale țării.
În toate training-urile astea noi am axat nu doar pe produse bancare, da, ce ține de, bine, mai mult e interesul nostru, da, pentru vânzările noastre, dar mai mult am acoperit și zona de protecția datelor financiare și și riscul de fraudă financiară, pentru că, într-adevăr, generația înaintată este mult mai vulnerabilă pentru aceste riscuri. Din păcate, sunt mai multe și mai multe cazuri de fraude financiare, de scurgere a datelor financiare sau personale.
Este, într-adevăr, o problemă. Și noi încercăm să explicăm tuturor clienților sau non-clienților noștri cum să fie protejate, cum să fie mai atente cu datele personale sau datele financiare, cum să nu fie să nu fie pradă acestor scheme de scheme frauduloase care sunt tot mai multe și mai ingenioase, din păcate. Ce vrem să facem noi pe viitor?
Noi vrem să investim mai mult în educația financiară, inclusiv a persoanelor în vârstă. Vrem să dezvoltăm și să promovăm aceste training-uri în mai multe regiuni ale țării, probabil în colaborare cu, poate, Fundația Moldcell sau poate cu Universitatea Vârstei a Treia. Deci, vedem cum ne organizăm.
Vrem să dezvoltăm produsele noastre în așa fel ca să fie mult mai intuitive, mai simple, pentru că, într-adevăr, eu cunosc, produsele bancare câteodată sunt complicate. Și când deschizi o aplicație mobilă, câteodată te pierzi ce vrei să faci în ea. Și tipuri de carduri sunt foarte multe.
Deci, într-adevăr, dacă facem mult mai simple produsele, este mai ușoare de înțeles, probabil vor fi și mai utilizate. Încercăm să creăm o rețea de ambasadori de educație financiară digitală în rândul, deci, sucursalelor noastre. Noi avem o rețea foarte mare, mare de sucursale, acoperim toată țara.
Deci, respectiv, avem o platformă foarte bună ca să venim la clienții noștri cu explicații, să le arătăm chiar practic cum să te conectezi, cum să faci achitare la o factură prin Mobile Banking, cum să utilizezi cardul, cum să încasezi sau să retragi bani. Toate acestea vrem să facem mult mai practice și fiecare persoană să aibă posibilitatea să vină și să întrebe o întrebare foarte concretă, pentru că, într-adevăr, unii sunt chiar singuri.
Deci, sau fie sunt plecate rudele peste hotare sau sunt, pur și simplu, trăiesc departe și n-au n-ai pe cine întreba. Deci, asta este situația. Deci, noi credem noi suntem siguri că digitalizarea nu înseamnă excludere, da, dar invers, înseamnă unirea, da?
Noi încercăm să promovăm aceste produse și să prin prin această abordare să să să ajutăm să fie creată o comunitate unită. Deci, tinerii să ajute la cei în vârstă, cei în vârstă să devină mult mai independenți financiar și tot așa să societatea noastră să prospere. Deci, cam asta am vrut să să vă povestim.
Eu cred că toată lumea deja este nerăbdătoare să asculte momentul muzical. De aceea, eu vă mulțumesc încă o dată și suntem oricând, vă așteptăm în sediile noastre FinComBank cu orice întrebare să să vă explicăm.
Vă mulțumim mult, stimată doamnă președintă Natalia Codreanu. Cu siguranță, astăzi ați venit unde trebuie și puteți să legați aceste conexiuni și parteneriate cu, în sprijinul și să vă alăturați platformei pentru îmbătrânire activă și incluziune digitală a vârstnicilor în Republica Moldova. Asta, de fapt, a fost și scopul evenimentului nostru de astăzi, să facem cunoscute aceste programe, aceste activități ca să cât mai mulți parteneri să se alăture inițiativelor noastre și să ducem la la cât mai departe această misiune a Ministerului Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu UNFPA Moldova, Fondul ONU pentru Populație. Vă mulțumim.
Eu o să vă rog să luați loc în la pe scaune în sală. Vă mulțumim încă o dată pentru prezență și pentru mesajele valoroase pe care le-ați adus în atenția publică.
În continuare, până a ajunge la momentul mult așteptat, surpriza muzicală, de fapt, de care s-a și menționat aici, fiecare, vreau să spun că fiecare dintre toți acești parteneri ne-au susținut pe parcursul anilor la implementarea acestor activități, fapt pentru care vă mulțumim încă o dată. De asemenea, ne dorim să atragem cât mai mulți parteneri noi pentru a ne duce misiunea noastră mai departe.
Până a ajunge, de fapt, la momentul final al acestui eveniment și la surpriza muzicală, vreau să-i ofer cuvântul de încheiere și o invit aici, acuși o să găsesc un microfon, pe doamna Cristina Jandic, secretara generală adjunctă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Vă mulțumim că v-ați alăturat evenimentului nostru și aveți cuvântul.
Vă mulțumesc foarte mult. În primul rând, mulțumim contribuțiilor fiecăruia dintre dumneavoastră. Mulțumim că ați participat la acest eveniment.
Cu eforturi comune facem pași importanți pentru un viitor digital mai incluziv, în care fiecare cetățean, indiferent de vârstă, are oportunitatea să participe activ în societatea noastră. Am platforma lansată astăzi reprezintă mai mult decât o inițiativă. Este o promisiune că împreună putem schimba vieți și face societatea noastră mai incluzivă.
Drumul către acest viitor necesită eforturi comune. Mulțumim pe această cale tuturor partenerilor de dezvoltare, Ambasadei Republicii Cehe, Ambasadei Japoniei, Ambasadei Marii Britanii, Agenției Elvețiene pentru Cooperare și Dezvoltare, HelpAge, CasMed, UNFPA, Fundației Moldcell și tuturor celor prezenți astăzi aici. Facem de asemenea apel către toți cine dorește să se implice și să participe la implementarea acestui program să facă acest lucru, să contacteze fie ministerul, fie UNFPA.
Colaborând, împărtășind cunoștințe și îmbrățișând inovația, putem împuternici cetățenii vârstnici ai Moldovei să prospere în era digitală. Ne ambiționăm să îmbunătățim competențele digitale ale vârstnicilor și până în 2030 să avem o Moldovă 100% digitală. Așa cum foarte mult s-a vorbit despre partea festivă și eu nu o să vă rețin foarte mult și o să, cred că încheiem aici.
Încă o dată mulțumim tuturor celor prezenți și sperăm să avem o colaborare cât mai fructuoasă. Mersi.
Vă mulțumim de tot, stimată doamnă Jandic, secretara generală adjunctă a Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Vă mulțumim mult.
În continuare, eu am să mă retrag și o să eliberez această scenă pentru că vrem să oferim spațiu dedicat și, de fapt, surprizei muzicale pentru dumneavoastră. Și vă rugăm să rămâneți încă un pic alături de noi, nu durează mult, pentru a-i asculta. Suntem încântați să vă prezentăm surpriza, un moment special susținut cu mult drag de persoanele vârstnice din regiunea Ungheni.
Și le rugăm pe doamne să se pregătească. Momentul muzical este susținut în colaborare cu inegalabila UF Orchestra. Este un exemplu frumos de cum putem conecta generațiile și celebra talentul.
Să rugăm doamnele să vină aici în față. Vă rugăm să mergeți în față, pe scenă, da, acolo să aibă loc momentul.
Frumoasele doamne de la Ungheni, de la clubul vârstnicilor din Ungheni și inegalabila UF Orchestra, un exemplu, cum spuneam, de conexiune și conectare intergenerațională. Doamnelor, doamnele ne vor interpreta două piese, așa că vă rugăm să le ascultăm cu mare drag și să le încurajăm cu niște aplauze. Haideți.
Vă ascultăm.
