Începe conferința de presă a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, după ședința Consiliului Suprem de Securitate din 14 ianuarie 2025. Doamna președintă, aveți cuvântul.
Mulțumesc. Bună ziua.
Astăzi, la ședința Consiliului Suprem de Securitate, am discutat despre situația energetică pe malul drept și pe malul stâng, în contextul crizei energetice. Vreau să amintesc că această criză energetică este provocată de decizia concernului Gazprom de a nu livra gaze naturale pe malul stâng, în pofida obligațiilor contractuale, contract semnat încă în anul 2021.
Gazprom a decis încă în 2022, în mod unilateral, să nu-și onoreze angajamentele față de malul drept, reducând atunci substanțial livrările de gaze naturale. Și de atunci, gazele naturale care au continuat să vină de la Gazprom au mers pe malul stâng.
De la 1 ianuarie, așa cum cunoașteți cu toții, aceste gaze nu mai sunt furnizate pe malul stâng și această situație a generat o criză umanitară pe malul stâng. În secolul nostru, avem oameni care nu au căldură, care nu au electricitate sau apă câteva ore pe zi. Deci este o situație extrem de complicată pentru acești oameni.
Chișinăul nu împiedică tranzitul de gaze rusești pe teritoriul nostru. Despre asta a comunicat personal fostul ministru al energiei, domnul Parlicov, conducerii Gazprom.
Deci încă din toamnă, autoritățile de la Chișinău s-au arătat îngrijorate și deschise pentru a găsi o soluție ca să nu se ajungă la această criză umanitară. Cunoaștem cu toții care a fost răspunsul Gazpromului.
De asemenea, vreau să repet și cu această ocazie, malul drept nu are datorii față de Gazprom, așa cum în mod fals insinuează partea rusă și încearcă să justifice această decizie de a nu furniza în continuare gaze pe malul stâng. Nu există datorii, avem un audit internațional care confirmă acest lucru.
Chișinăul s-a adresat Tiraspolului încă din luna noiembrie pentru a discuta situația și pentru a elabora soluții pentru această criză. Răspunsul Tiraspolului a fost negativ.
Deci, în mod constant, au refuzat elaborarea acestor soluții și a fost refuzată oferta unui potențial ajutor umanitar și nu doar din partea Chișinăului, și din partea partenerilor de dezvoltare.
Trebuie să menționez aici că această ofertă de ajutor umanitar din partea Chișinăului pentru malul stâng a fost condiționată de revizuirea Codului Vamal al Republicii Moldova și alte lucruri total irelevante pentru această situație.
Guvernul, așa cum cunoașteți, s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng. Împreună cu partenerii din Ucraina, am discutat posibilitatea livrării de cărbune pentru ca să se genereze energie electrică pentru malul stâng. Toate aceste oferte, până când, au rămas fără răspuns.
De asemenea, Chișinăul a spus foarte clar că dacă sunt oameni, pacienți, în stare complicată, aceștia pot fi transferați în spitalele de pe malul drept și această ofertă a fost refuzată. Și în continuare nu este permis nici accesul ambulanțelor de pe malul drept pe malul stâng pentru a ajuta oameni la nevoie.
Ca să fie foarte clar, scopul acestei crize umanitare provocate de Kremlin pe malul stâng este generarea unei crize politice pe malul drept și escaladarea situației.
Federația Rusă, în ultimii ani, a întreprins mai multe încercări și acțiuni de destabilizare a situației pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este și o formă de presiune care vine de la Kremlin pe regimul de la Tiraspol pentru ca acesta să fie mai cooperant în aceste acțiuni ale Kremlinului de orientate pentru a destabiliza situația în Republica Moldova.
Nu este pentru prima dată când ne confruntăm cu aceste situații. Cetățenii Republicii Moldova au mai trecut prin asemenea lovituri provocate de Federația Rusă și atunci când ne-am confruntat cu blocada exportului de vinuri și atunci când a fost blocat exportul nostru de fructe către Federația Rusă.
Am mai avut situații cu folosirea energiei pe post de șantaj energetic. Am trecut prin toate aceste situații pentru că am fost uniți și am fost înțelepți și am fost solidari și asta trebuie să facem în continuare.
Am discutat foarte concret astăzi despre situația curentă pe malul drept și pe malul stâng, asigurarea cu energie electrică. Deci, pe malul drept avem generare aproape la jumătate din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă care a crescut semnificativ în ultimii ani, dar unde încă trebuie să facem foarte multe.
Și cealaltă parte importantă sunt importurile din România. Vreau să le mulțumesc tuturor cetățenilor, gospodăriilor casnice, dar și agenților economici care au auzit apelul autorităților și care economisesc curent.
Cu cât mai mult economisim, cu atât mai bune vor fi prețurile atunci când crește consumul, în special în anumite ore ale zilei, atunci riscăm să cumpărăm la prețuri mai mari.
Pentru cele 12 localități care sunt în subordinea organelor constituționale ale Republicii Moldova, dar sunt conectate la rețelele de pe stânga, de pe malul stâng, cunoașteți că se întreprind acțiuni pentru a le conecta la rețelele de gaze de pe malul drept și la rețelele de electricitate de pe malul drept. În cazul conectărilor la electricitate, e nevoie de mai puțin timp, dar și acolo este nevoie de acordul celor de pe malul stâng.
În cazul conectării localităților la rețeaua de gaze, acest proces va dura câteva luni, dar este important să facem toate aceste lucruri. Pe termen mediu, pentru că este important să dăm și o perspectivă unde ne mișcăm pe sectorul energetic.
Investițiile în regenerabile sunt importante și, cum spuneam mai devreme, din 2021, capacitatea regenerabilelor a crescut de la 170 de MW la 600 în 2024. Este o creștere importantă.
Cunoașteți că avem licitații anunțate pentru și care se încheie în luna martie pentru o capacitate de 165 de MW. Și un proiect extrem de important este punerea în funcțiune a liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești.
Acest proces trebuie să se încheie sau proiectul trebuie să se încheie până la sfârșitul acestui an și această linie trebuie să devină funcțională în anul 2025. Am discutat despre faptul că guvernul trebuie să facă mai multe eforturi pentru mediatizare și inclusiv pentru creșterea sprijinului sub formă de vouchere energetice.
Vouchere care vin să ajute în special gospodăriile vulnerabile să-și optimizeze și să-și reducă cheltuielile pentru energie electrică. Am discutat și despre eficiența energetică.
În ultimii ani, am aprobat mai multe proiecte mari de îmbunătățire, deci a creșterii eficienței energetice. Se pare că procesele de aprobare a proiectelor sunt destul de stufoase, complicate și am cerut guvernului să examineze aceste procese și să le simplifice, să reducă perioada de la momentul alocării banilor și până la momentul începerii proiectului propriu-zis, a construcțiilor, pentru ca să putem să beneficiem mai repede de aceste măsuri orientate la creșterea eficienței energetice.
Și dacă vorbim de probleme pe termen mediu, avem o problemă serioasă care se numește rezolvarea problemei de echilibrare și aici guvernul trebuie să vină cu soluții.
Tarifele cu care sau pe care le achităm pe malul drept sunt înalte, știm acest lucru. Această criză provocată de Gazprom a condus și la creșterea tarifelor la energie electrică pe malul drept.
În acest context, vrem să ne asigurăm că și agenții economici și gospodăriile casnice vor trece mai ușor peste această perioadă și problemă complicată. Guvernul are un mecanism prin care va compensa până la 50% cheltuielile agenților economici și aici este vorba de undeva o treime din producători, cei mai afectați de creșterea tarifelor, cei pentru care cheltuielile pentru energie electrică au o pondere mare în costuri.
Și înțeleg că în următoarele zile guvernul va oferi mai multe detalii despre acest program. Am discutat despre nevoia de a pune accente mai mari în programele existente deja de susținere a mediului de afaceri, dar și în programele viitoare pe retehnologizare în vederea optimizării cheltuielilor pentru și consumului de energie, dar și a cheltuielilor pentru energie.
Deci aici vorbim despre energie regenerabilă. Avem multe exemple pozitive când companii și-au instalat stații de energie regenerabilă și și-au redus costurile semnificativ. Deci urmează să punem un accent mai mare pentru a ajuta diferite industrii să-și optimizeze costurile din contul retehnologizării și reducerii și consumului, dar și a cheltuielilor pentru energie.
În cazul gospodăriilor casnice, majoritatea cetățenilor au auzit probabil despre programul de compensare la gaze, electricitate și energie termică. Acum vorbim despre 680.000 de gospodării beneficiare.
Înțeleg că ministerul analizează și solicitări care nu au fost, deci anterior aprobate. Vorbim despre un buget destul de mare, de 2,9 miliarde de lei pentru acest sezon, deci sunt resurse mari, dar facem tot ce putem pentru ca oamenii să poată să treacă mai ușor prin această situație.
Nu este simplu. Disponibilitatea autorităților Republicii Moldova, autorităților constituționale, este în continuare pentru a oferi ajutoare pentru cetățenii de pe malul stâng.
Aceste idei și propuneri se pot materializa doar dacă vor fi acceptate de Tiraspol. Pentru malul drept, trebuie să continuăm, așa cum ziceam, să investim în energie regenerabilă, să investim în eficiența energetică, să optimizăm consumul și repet și cu această și și la sfârșit că le mulțumesc oamenilor care au înțeles situația prin care trecem și care au reușit să reducă consumul și vă îndemn în continuare să consumăm foarte judicios.
Mă adresez și instituțiilor publice, conducătorilor acestor instituții, dar și angajaților. Fiecare dintre noi poate să contribuie la faptul ca costurile să nu crească.
Noi, la președinție, în nouă luni ale anului 2024, am reușit să reducem consumul de energie electrică cu 12% față de nouă luni în anul 2023 și vom continua să reducem acest consum. Vă mulțumesc și vă rog, dacă aveți întrebări.
Vă mulțumim, doamna președintă. Vom lua câteva întrebări de la colegii din presă. TV8, vă rog.
Bună ziua. Doamna președintă, mai mulți experți au declarat în zilele acestea că Federația Rusă lucrează după un scenariu și că cel mai probabil, în scurt timp, va relua livrările către regiunea transnistreană.
Vă întreb în contextul în care și dumneavoastră ați declarat mai devreme că ei au un scop de a face o criză politică la Chișinău. Este asta mai mult o, deci se încearcă o criză politică și nu este în realitate o criză energetică?
Nu este o criză energetică pentru că există trasee alternative prin care gazele pot să vină, așa cum s-a întâmplat în cazul altor țări care la fel primeau gaze rusești pe tronsonul și prin Ucraina. Acum, unele dintre ele primesc același gaz de la Gazprom pe pe alte trasee.
Deci există această posibilitate. Gazpromul sau Rusia, mai bine zis, Kremlinul, nu a vrut să-și îndeplinească obligațiile contractuale și, repet, singura miză, singurul obiectiv este ca să creeze o situație de nemulțumire pe malul stâng și pe malul drept, într-o anumită măsură, și să folosească, ca de obicei, energia ca element de destabilizare.
Poate fi reluată livrarea? Aveți aceste informații că ei?
Nu putem să știm, nu avem nicio comunicare oficială din partea Gazpromului. Noi ținem conducta deschisă, așa cum am zis de fiecare dată. Chișinăul nu reprezintă un impediment pentru tranzitul gazelor spre malul stâng.
Vă rugăm, colegii de la TVR.
Regiunea transnistreană, așa cum ați spus și dumneavoastră, rămâne într-o situație dificilă din punct de vedere energetic și economic, chiar așa-numiții lideri au recunoscut ieri acest lucru. Iar unii experți spun că oamenii din regiune vor mai rezista acestei situații cel mult o lună.
Ați menționat că ați propus de mai multe ori ajutor liderilor, așa-numiților lideri din regiunea transnistreană, dar ați primit refuz. Vă rog să ne spuneți ce va face guvernarea de la Chișinău în continuare pentru acești oameni, cum îi veți ajuta.
La fel, vrem să vă întrebăm dacă cunoașteți despre vizita așa-numitului lider, domnului Vadim Krasnoselski, la Moscova. Sunt informații că acesta a trecut chiar prin Aeroportul Internațional Chișinău, dacă aveți ceva informații și dacă ați propus acestuia un dialog aici, la Chișinău.
Serviciile pe care le oferim cetățenilor de pe malul drept le putem oferi, suntem gata să le oferim și cetățenilor de pe malul stâng. Am accentuat mai devreme, inclusiv disponibilitatea de a transporta oameni bolnavi, în terapie intensivă, din spitale, acolo unde nu mai sunt condiții, unde nu este căldură, unde nu este curent electric pe tot parcursul zilei sau nopții.
Deci sunt lucruri concrete pe care le le oferim și astăzi și dincolo de asta discutăm cu parteneri de dezvoltare, inclusiv posibilitatea identificării unor organizații neguvernamentale internaționale care să meargă cu ajutorul umanitar în regiunea transnistreană, atât timp cât, cum spuneam, există acest acest refuz categoric din partea Tiraspolului de a accepta ajutoarele. Și ca să fie foarte clar, acest refuz nu este al Tiraspolului, acesta este refuzul Kremlinului.
Tiraspolul nu decide dacă poate să accepte ajutor sau nu poate să accepte ajutor. E foarte clar că în spatele acestui refuz irațional stă Kremlinul. Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova și aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții.
Noi ne dorim cât mai repede oamenii din regiunea transnistreană, de pe malul stâng, să aibă curent, să aibă căldură și să aibă apă și respectiv, dacă această vizită rezolvă problema, nu are decât s-o rezolve. Altfel, comunicarea cu regimul de la Tiraspol se face prin instituții guvernamentale stabilite prin lege.
Vă rog.
Bună ziua, Daniela Andrei, Pro TV. Doamna Sandu, în contextul acestor discuții despre o posibilă reluare a livrărilor de gaze de către Gazprom în partea stângă a Nistrului, vreau să vă întreb, după tot acest șantaj, da, gazul rusesc a fost folosit din nou ca un element de șantaj împotriva Republicii Moldova.
Țara noastră mai este gata să accepte acest gaz, chiar și pentru stânga Nistrului, care este tot parte a teritoriului Republicii Moldova și respectiv să accepte electricitatea produsă de centrala din stânga Nistrului, tot din acest gaz gratuit?
Aceste gaze naturale nu sunt gratuite. Republica Moldova plătește un preț foarte mare pentru aceste gaze naturale care se livrează gratis, cum zic ei, pe malul stâng și acest preț îl simțim cu toții. Vreau să vorbesc în special de oamenii din stânga Nistrului pentru că ați văzut că mulți dintre locuitori sau unii dintre locuitorii acelor sate care au beneficiat în această perioadă de gaze mai ieftine au zis că nu vor să fie conectați la rețelele de pe malul drept.
Și noi suntem obligați și vom continua cu aceste conectări pentru că avem copii la școală, la grădiniță și suntem obligați să le oferim aceste condiții. Dar haideți să ne întrebăm de ce și din vina cui salariile și pensiile sunt mai mici pe malul stâng decât pe malul drept.
De ce oamenii s-au pomenit în această capacitate, aproape incapacitate totală de a achita prețurile de piață. Eu sunt foarte conștientă și că și pentru malul drept este greu ca oamenii să plătească prețurile de piață la gaze și la electricitate.
Trecem printr-o perioadă complicată la nivel regional și internațional, prețurile sunt foarte mari și noi putem doar să oferim aceste compensații în măsura în care resursele țării ne permit acest lucru. Dar gândiți-vă cine se face vinovat de faptul că oamenii de pe malul stâng au salarii atât de mici și acum și ele, și la cât de mici sunt, sunt puse și ele în pericol, plata acestor salarii și pensii.
Deci nu sunt nu sunt gratis aceste gaze. Prețul vine mai devreme sau mai târziu și acest preț îl plătim și noi, cei de pe malul drept, și cei de pe malul stâng. Repet, noi o să permitem ca gazele să ajungă în regiunea transnistreană.
Ne dorim această criză umanitară să se încheie cât mai repede, dar vom continua să luăm toate măsurile pentru ca să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova. Foarte puțin s-a făcut pentru a asigura alternative și pentru securitatea energetică în primii 30 de ani ai Republicii Moldova.
În ultimii ani am făcut mult, doar că această perioadă a coincis și cu creșterea prețurilor la nivel internațional și respectiv aceste politici de asigurare a securității energetice nu sunt încă pe deplin înțelese. Noi am construit alternative ca să putem să cumpărăm la prețurile cele mai bune pentru cetățenii noștri și să nu putem fi șantajați.
Imaginați-vă dacă nu aveam alternativă astăzi pentru malul drept, că toată țara ar fi trecut prin aceeași criză umanitară prin care trece astăzi malul stâng. E foarte rău că malul stâng trece prin această criză umanitară, dar imaginați-vă cu cât mai complicat ar fi fost dacă nu aveam alternative.
Mulțumesc. Următoarea întrebare.
S scuzați, despre energia electrică, dacă suntem dispuși în continuare să luăm de acolo, în cazul în care livrările vor fi reluate.
Deci e o discuție ipotetică. E foarte clar că Gazprom nu vrea să, deci scopul acestei crize a fost inclusiv să genereze o creștere suplimentară a prețurilor la energie electrică și e foarte clar că nu, deci nu vor revizui această decizie.
Următoarea întrebare, vă rog.
Doamna Sandu, să ne spuneți dacă procurorii au temei să deschidă dosar penal pentru criza umanitară din stânga Nistrului, acolo unde trăiesc peste 300.000 de cetățeni în gheță și care e partea dumneavoastră de vină. Totuși, vorbim de securitatea energetică a țării, pe care dumneavoastră nu ați asigurat-o și de asemenea, dacă și guvernul Recean ar trebui tras la răspundere pentru inacțiunea care a dus la această criză.
Gazpromul trebuie tras la răspundere pentru că nu-și îndeplinește obligațiile contractuale. Există un contract semnat în 2021 care se încheie, își încheie perioada de acțiune doar în anul 2026 și în acel contract este scris foarte clar cine și ce responsabilitate are. Republica Moldova s-a obligat să plătească și noi am plătit pentru gaze.
Gazprom, unilateral, a încetat livrarea gazelor și din câte înțeleg eu, guvernul examinează posibilitățile pentru ca să ceară socoteală Gazpromului.
Dar care este partea dumneavoastră de vină, având în vedere că nu ați asigurat-o?
Eu nu am semnat acordul cu Gazprom. Eu nu m-am obligat să furnizez eu gaze naturale. Gazprom s-a obligat să furnizeze gaze naturale.
În rest, și eu și colegii mei am întreprins destul de multe acțiuni în ultimii ani pentru a oferi alternative și datorită acestor politici pe care le-am implementat în ultimii ani, astăzi malul drept nu trece prin aceeași criză umanitară majoră prin care trece malul stâng.
Dar de ce Moldova nu a prevenit această criză?
Pentru că Gazprom nu-și îndeplinește obligațiile contractuale.
Colegi, vă rog să ne respectăm. Mersi foarte mult. Să oferim și altora posibilitatea.
Deci ultimele două întrebări, de la NewsMaker și, da, vă rog.
Deci, în urmă cu câteva zile, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a spus că țara vecină nu va permite nicio cale prin care gazul rusesc să intre în România. Întrebarea noastră este dacă au discutat autoritățile moldovenești cu România posibilul tranzit al gazului rusesc pentru stânga Nistrului prin teritoriul României, în cazul în care Gazprom decide totuși să reia aprovizionarea de-a lungul coridorului transbalcanic.
Există o procedură clară. Gazprom s-a sau oricare companie care acționează în numele Gazprom trebuie să rezerve capacitate. Deci în momentul în care se face solicitare pentru a rezerva capacitate, atunci aceste discuții pot avea loc.
Până atunci, nu își au rostul.
O altă întrebare. Se cunoaște că peste 22.000 de cetățeni din Taraclia au primit compensații din partea fugarului Ilan Șor. Vrem să știm dacă autoritățile au investigat proveniența acestor bani și dacă da, ce măsuri s-au luat.
Aceste întrebări trebuie adresate organelor de drept care au mandatul pentru ca să facă asemenea lucruri.
Radio Europa Liberă.
Doamna Sandu, dumneavoastră ați avut o relație bună cu administrația Biden din Statele Unite, v-ați întâlnit inclusiv cu Joe Biden, Anthony Blinken și alți înalți oficiali. Și în acest context, vrem să știm ce așteptări aveți de la viitoare relație cu administrația Trump.
Noi ne dorim să continuăm și să creștem parteneriatul nostru strategic, inclusiv la tema de astăzi, securitatea energetică. Statele Unite ale Americii au ne-au ajutat semnificativ, inclusiv cu resurse pentru proiecte concrete, pentru conectarea, deci pentru energie regenerabilă, pentru conectarea noastră cu piața europeană și avem programe foarte utile în domeniul creșterii competitivității economice pe diferite ramuri.
Cunoașteți ramura vitivinicolă, acum încercăm să facem același lucru pentru fructele noastre ca să devenim la fel de, să avem un succes la fel de mare în promovarea fructelor moldovenești pe piețele externe. Avem o colaborare tare importantă pentru noi și vrem să continuăm această colaborare și să să creștem programul.
Și ultima întrebare, de la 1 TV.
Doamna Sandu, ați spus că guvernul are un mecanism pentru a oferi compensații agenților economici. Să ne spuneți dacă creșterea tarifului la energie electrică ar duce și la scumpirea produselor și ce măsuri se întreprind pentru a fi diminuate acestea.
Oferirea acestor compensații către agenții economici are și scopul de a preveni creșterea prețurilor. Pe de o parte, ne dorim să nu sufere competitivitatea agenților economici și pe de altă parte, vrem să prevenim creșterea prețurilor și tocmai de asta vine acest program care să compenseze parțial, cum am zis, până la 50% costurile suplimentare și să ajutăm agenții economici să se să-și implementeze tehnologii mai bune.
Deci ceea ce ne dorim noi, o competitivitate mai bună și asta se întâmplă în multe țări și la noi în țară, dar într-o măsură mai mică. Deci energia regenerabilă este o soluție pentru multe companii și dincolo de energie regenerabilă este să investim în tehnologii noi, în echipamente mai eficiente.
Deci astea sunt proiecte complementare la acest program, pentru că avem 373, avem multe alte programe prin care statul susține afacerile și iată, prin aceste programe, trebuie să punem mai mult accent pe aceste proiecte de retehnologizare, de optimizare a costurilor de producție.
Stimați colegi, vă mulțumesc frumos. Aici, conferința de presă ia sfârșit. O zi bună tuturor.
O zi bună. Mulțumesc.
