Curtea Constituțională a Republicii Moldova analizează constituționalitatea legilor privind evaluarea extern a judecătorilor și procurorilor

CHIȘINĂU, 16 ianuarie 2025 – Curtea Constituțională a Republicii Moldova a organizat joi, 16 ianuarie 2025, la ora 15:00, un briefing de presă pentru a prezenta rezultatele examinării sesizărilor depuse de un grup de deputați cu privire la constituționalitatea unor prevederi din legile privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, precum și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Briefingul a avut loc la sediul Curții Constituționale și a fost transmis în direct pentru a asigura accesul publicului la informații.

În cadrul briefingului, s-a subliniat că Curtea a cercetat în mod detaliat jurisprudența relevantă a Curții de la Strasbourg și multiplele avize ale Comisiei de la Veneția pentru procedura de vetting din Republica Moldova. În cadrul examinării fondului sesizărilor, Curtea a abordat șase chestiuni principale.

Unul dintre punctele cheie abordate a fost statutul judecătorilor și procurorilor care demisionează după 20 de zile de la notificarea despre inițierea evaluării. Curtea a constatat că aceștia nu mai pot beneficia de garanțiile sociale acordate în cazul unei demisii obișnuite, fiind privați de indemnizația unică de concediere, dreptul la pensie specială și dreptul de a se angaja în funcții de demnitate publică.

„Curtea a analizat cu atenție toate aspectele sesizărilor pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și independența sistemului judiciar,” a declarat un reprezentant al Curții Constituționale în cadrul briefingului. „Scopul nostru este de a asigura o procedură de evaluare echitabilă și transparentă, în conformitate cu standardele internaționale.”

Curtea a mai reținut că prevederile legale în discuție nu presupun în sine o încălcare a independenței judecătorilor sau a principiului separației puterilor. Această regulă stabilită de Parlament urmărește să asigure buna desfășurare a procedurii de evaluare, prin delimitarea subiecților care participă la procedura de evaluare de cei care nu participă, ca urmare a depunerii cererii de demisie, și prin evitarea risipei de resurse financiare necesare pentru demararea evaluărilor. Curtea a subliniat că participarea la procedura de evaluare reprezintă o chestiune voluntară a subiectului.

De asemenea, Curtea a observat că decizia legiuitorului de a nu asimila comisia de evaluare cu o autoritate publică în sensul Codului administrativ trebuie privită în contextul rolului acestei entități în procedura de evaluare. Comisia de evaluare întocmește un raport de evaluare care nu produce vreun efect juridic în privința subiectului evaluat, acesta fiind trimis Consiliului Superior al Magistraturii sau Consiliului Superior al Procurorilor, care au competența să-l accepte sau să-l respingă.

Referitor la competența comisiilor de evaluare de a ține cont de averea, cheltuielile și veniturile persoanelor apropiate subiectului evaluării, Curtea a reținut caracterul intruziv al acesteia în viața privată a persoanelor apropiate subiectului evaluat. Competența urmărește realizarea unui obiectiv mai general al legiuitorului, de a asigura o verificare completă a integrității judecătorilor și procurorilor. O prevedere similară poate fi identificată în Convenția Organizațiilor Națiunilor Unite împotriva corupției. Curtea a considerat că, prin stabilirea unei competențe similare pentru comisiile de evaluare, legiuitorul nu și-a depășit marja discreționară în acest domeniu, de vreme ce a urmărit asigurarea integrității funcționarilor publici de nivel înalt.

În ceea ce privește caracterul arbitrar al comportamentului sau actelor emise de subiecții evaluați, Curtea a stabilit că acesta trebuie constatat printr-un standard de probă ridicat. Consiliile au obligația să constate că există o certitudine că actul emis contravine normelor imperative ale legii și că anterior adoptării acestui act, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că o decizie similară a fost contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Curtea a concluzionat că textul legal contestat este constituțional, în măsura în care, în cazul unui dezacord cu decizia comisiei cu privire la audierea subiectului în ședință publică, subiectul evaluat o va putea contesta în fața Consiliului Superior al Magistraturii sau al Consiliului Superior al Procurorilor. De asemenea, publicarea hotărârilor motivate ale consiliilor pe pagina web oficială este constituțională, în măsura în care va avea loc după expirarea termenului de contestare a acestei hotărâri sau, în cazul în care ele au fost atacate, după pronunțarea actului de jurisdicție corespunzător de către Curtea Supremă de Justiție.

Curtea a observat că Constituția nu impune un standard de probă precis pe care Consiliul Superior al Magistraturii să-l aplice la evaluarea judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Totuși, Curtea a subliniat că decizia de nepromovare a evaluării are repercusiuni serioase asupra reputației și carierei judecătorilor.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova este o instituție publică autonomă care garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separației puterilor în stat și a controlului constituționalității legilor și actelor normative.

O înregistrare audio a briefingului de presă este disponibilă pentru public.