Doamnelor și domnilor, stimați reprezentanți ai presei, bună dimineața. Bine ați venit la briefingul de presă susținut de ministra justiției, Veronica Mihailov Moraru. Doamna ministră, aveți cuvântul.
Bună dimineața. Stimați reprezentanți ai mass-media, stimați cetățeni.
Urmarea recomandării Consiliului Suprem de Securitate din 20 noiembrie privind consolidarea arhitecturii instituționale a organelor responsabile de combaterea corupției, vă aduc la cunoștință câteva din concluziile stabilite de Ministerul Justiției ca rezultat al cercetării câtorva modele internaționale. Dar și ca rezultat al discuțiilor avute cu reprezentanții sistemului procuraturii, Parlamentului și societății civile.
Republica Moldova se confruntă cu forme din ce în ce mai complexe de criminalitate care afectează securitatea națională, în particular corupția, inclusiv cea politică și electorală. Cu implicarea grupurilor criminale organizate orientate în destabilizarea statului de drept, trădarea de patrie, război hibrid.
Aceste amenințări s-au manifestat inclusiv în recentele scrutinii electorale prin utilizarea ilegală a fluxurilor financiare și implicarea unui număr semnificativ mare de persoane în acte de corupție.
Aceste asociațiile criminale s-a constatat că săvârșesc un spectru larg de infracțiuni de corupție, finanțare ilegală a partidelor politice, spălarea banilor. De asemenea, dezordini în masă, aplicarea violenței, care sunt de competența diferitor organe de urmărire penală. Nefind un organ care să investigheze inclusiv din prin prisma deținerii unui tablou amplu la tot arealul de infracțiuni comise.
De aceea este imperativ ca Republica Moldova să aibă un răspuns integrat, adaptat la nivelul provocărilor pentru a putea să ne protejăm democrația și statul de drept.
Semnalele privind necesitatea unei abordări mai eficiente în combaterea corupției și crimei organizate sunt tot mai clare. Datele preliminare colectate atestă o scădere a numărului de cauze pornite, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența în acest domeniu.
În prezent, procuraturile specializate investighează infracțiunile preponderent în mod separat, fără a avea o viziune de ansamblu asupra fenomenului criminalității organizate și corupției politice. Ni s-a confirmat faptul între pătrunderii corupției politice cu criminalitatea organizată și faptul că investigarea nu poate să meargă pe două canale separate.
Pentru că asta de fapt pune în pericol procesul de colectare a probelor și posibilitatea de a se veni cu o reacție imediată și fermă din partea autorităților. Capacitatea procuraturilor specializate de a instrumenta cazuri complexe trebuie fortificată. Doar acest lucru va întări și încrederea publicului în sistemul de justiție.
Menționez faptul că conexiunea între crima organizată și corupție este recunoscută și la nivel internațional și reiese inclusiv din unele acte ale Uniunii Europene. Conform cărora, citez: „Grupurile infracționale organizate își folosesc profiturile ilegale pentru a se infiltra în economia legală și în instituțiile publice, inclusiv prin corupție”.
Corupția este o amenințare cheie care trebuie abordată în lupta împotriva criminalității grave și organizate. Aproape 60% din grupurile infracționale raportate sunt implicate în acte de corupție, citat dintr-un raport Europol.
Stimați cetățeni, cu toții am fost alarmați de cazul celor 40 de funcționari din cadrul Agenției Servicii Publice, cercetați precum că ar fi primit bani din Federația Rusă pentru a-și vinde votul și având acces la registrele de stat. Sau de cazul a doi funcționari din cadrul Parlamentului și Poliția de Frontieră, acuzați de trădare de patrie și complot.
Aceste cazuri demonstrează scopul motivației materiale, obținere de avantaje și ale căror consecințe pot fi devastatoare pentru securitatea statului nostru. Ministerul Justiției, în ultimele 10 zile, a pornit de la identificarea soluțiilor de eficientizare a procuraturilor specializate în formula de astăzi.
Model care nu asigură totuși o coordonare optimă și împiedică schimbul mai eficient de date. Scopul nostru a fost să identificăm cele mai bune practici pentru lupta anticorupție și contra crimei organizate, iar acest lucru necesită o abordare sistemică.
Pe termen scurt, una din primele soluții constatate care ar consolida activitatea organelor responsabile de combaterea corupției și a fost discutată și preliminar cu reprezentanții Procuraturii Generale. Ține de concentrarea eforturilor de investigare la nivelul secției specializate din cadrul Procuraturii Generale care să preia în examinare dosarele complexe de corupție politică și criminalitate organizată. Acest fapt va permite prioritizarea și monitorizarea progreselor.
Totodată, ca o altă soluție, dar și o soluție de continuare, ar fi ca această secție, de altfel recent creată urmare a reorganizării sistemului procuraturii generale și mă refer la Secția pentru combaterea corupției și spălarea banilor. Să fie mărită cu personal adițional din cadrul procuraturilor specializate cu misiunea de a se focusa doar pe cazurile de corupție majoră și crimă organizată selectată în baza unor criterii. Această soluție ar coagula eforturile mai calitativ și mai operativ din partea organelor de urmărire penală.
Desigur, aceste modificări ar însemna și anumite intervenții legale în structura internă a procuraturii, inclusiv cu aprobarea Consiliului Superior al Procurorilor. Totodată, s-au identificat și câteva modele instituționale ale țărilor mici care recent au devenit membre ale Uniunii Europene, respectiv candidate pe același parcurs ca și Republica Moldova. Care ar putea fi aplicate și în țara noastră și raportat la numărul populației și numărul dosarelor penale având în gestiune. Prin care coordonarea investigațiilor pe aceste domenii să se facă dintr-un singur punct.
Respectiv sunt instituții cu specializare mixtă, anticorupție și crimă organizată. Un model în acest sens îl prezintă Croația, care are o singură procuratură specializată numită USKOK.
Un alt model similar este cel al Albaniei, structură specializată pentru combaterea corupției și criminalității organizate numită SPAK. Parcursul instituției este similar cu cel actual din Republica Moldova, inclusiv prin parcurgerea exercițiului de evaluare externă. Competența acestor procuraturi este definită prin lege, prin corespondență inclusiv cu competența judecătoriei anticorupție și pentru combaterea criminalității organizate existentă și în Albania.
Elemente similare de organizare și concentrare a eforturilor de urmărire penală și acționare integrală sunt atestate și la DNA din România sau la Procuratura Antimafia din Italia. Avantajele unui model integrat sunt evidente: o mai bună coordonare a investigațiilor, reducerea timpilor de reacție, eficientizarea resurselor administrative. Specializarea anchetatorilor și îmbunătățirea colaborării internaționale.
Nu în ultimul rând, va permite concentrarea investițiilor în modernizarea echipamentelor de investigație, specializarea și lucrul în echipă. Și o mai bună activitate din punct de vedere a managementului și monitorizarea cauzelor în mod centralizat.
De asemenea, consolidarea instituțională ar permite creșterea eficienței examinării cauzelor cu până la 15%. Aplicarea acestui model în Republica Moldova ar însemna fuziunea, fuzionarea procuraturilor specializate într-o singură instituție cu două subdiviziuni, două domenii de competență: anticorupție și crimă organizată.
Această tranziție eventual s-ar face fără întreruperi, cu transferul tuturor procurorilor, cu continuarea activității acestora și menținerea dosarelor aflate în investigare. Dosarele aflate pendinte pe rolul procuraturilor.
Vreau să accentuez că competența Procuraturii Anticorupție este rezultatul evaluării din partea unor instituții internaționale și asta nu se va schimba, chiar dacă organizarea instituțională poate fi diferită. În ceea ce privește PCCOCS, pentru a putea obține concentrarea necesară la noile dimensiuni ale criminalității organizate, trebuie să se considere în viitor și posibilitatea de reducere a competenței pe unele categorii de infracțiuni minore sau cu o frecvență redusă către alte procuraturi teritoriale.
Acest ultim model la care m-am oprit înseamnă și anumite modificări de legislație, evaluări adiționale a impactului, dar și pregătirea minuțioasă a procesului de implementare. Menționăm că orice model nu s-ar adopta de, inclusiv de reorganizare instituțională, nu trebuie să afecteze investigațiile în curs, inclusiv angajamentele noastre față de cetățeni.
Lupta împotriva corupției, dar și a crimei organizate va continua cu și mai multă determinare. Înțelegem că statutul procurorilor este ghidat de anumite standarde în domeniu și în această linie activitatea procurorilor pe cazurile aflate în gestiune va continua.
Va fi necesar a se ține cont că modificările aduse serviciului de urmărire penală și sistemului judiciar ar putea fi efectuate astfel încât să nu se provoace anumite probleme în ceea ce privește administrarea justiției și tratamentul procurorilor care au fost inițiat inițial responsabili.
Orice schimbare majoră operată urmărește ca instituțiile să fie mai eficiente, să fie în deplină concordanță cu angajamentele noastre anterioare, inclusiv cu angajamentul de creare a instanței anticorupție. Respectiv, toate angajamentele Republicii Moldova pe partea de justiție vor continua la fel ca și procedurile de vetting.
Vreau să subliniez că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate națională și întărirea procuraturilor specializate cu capacitate adițională de a instrumenta cazuri complexe sunt esențiale pentru ca întreg lanț anticorupție să funcționeze corect. Analiza propunerilor și modelelor pe care le-am menționat vor fi transmise către Parlament pentru discuții.
De asemenea, guvernul va acorda tot suportul și expertiza necesară în cadrul procedurilor parlamentare și a deciziilor ce urmează a fi luate pe marginea acestui subiect. Desigur, cu consultarea plenară a tuturor părților interesate, în special a sistemului procuraturii.
Accentuez faptul că la fiecare din soluțiile propuse au fost sesizate și potențialele riscuri, având în vedere contextul actual mai puțin favorabil unor schimbări de acest tip. Fapt care urmează a fi analizat suplimentar, cu atenție pe platforma parlamentară, discutate cu reprezentanții procuraturii și respectiv gestionate în mod corespunzător.
Totodată, vreau să vin cu un îndemn către procurori că suntem împreună în acest proces de discuții și transformări pe mai multe paliere. Având cu toții responsabilitatea în fața cetățenilor și a legii.
De fapt, în final, ceea ce vreau să accentuez este că suntem în fața unei oportunități de a crea un cadru mai puternic și mai bine structurat care să răspundă noilor provocări. Vrem ca fiecare caz de corupție, de amenințare la securitatea statului să fie investigat rapid și profesionalism, iar cei vinovați să fie trași la răspundere.
Aceasta nu este doar o luptă împotriva corupției și crimei organizate, ci o luptă pentru viitorul nostru comun. Vă mulțumesc pentru atenție.
Stimați jurnaliști, dacă aveți întrebări, vă rog să le precizați. Ministra va răspunde la două dintre ele.
TV Moldova. Doamna ministru, ați vorbit despre o soluție pe termen scurt, preluarea eforturilor de investigare de către Procuratura Generală. Ați spus că deja este creată o secție. Totuși, vreau să ne explicați în ce constă această soluție, dacă cumva se va, se vor reduce atribuțiile acestor două procuraturi. Și cum vor fi numiți angajații acestei secții din cadrul Procuraturii Generale, vor fi transferați sau numiți prin concurs?
Deci, această secție care este foarte recent creată sau să spunem așa, adoptată urmare a ordinului aprobat de către procurorul general în contextul reorganizării sistemului procuraturii are un număr redus de persoane, patru-cinci persoane. Se numește Secția combaterea corupției și spălarea banilor. Respectiv, prima din soluțiile pe care le-am luat în considerație ar fi ca anume la nivelul acestei secții să fie preluate anumite dosare de corupție politică și crimă organizată care sunt mai complexe și necesită o abordare prioritizată de către procurorii din acest din această secție.
Evident, aceasta ar însemna un volum de muncă adițional și în continuarea acestei soluții, în discuții cu reprezentanții Procuraturii Generale, ar fi necesară și extinderea personalului din această secție, inclusiv prin posibilitatea transferului, detașării sau ceea ce ar însemna, de exemplu, suplinirea cu a cinci procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție, a cinci procurori din cadrul Procuraturii PCCOCS pentru examinarea dosarelor respective. Contează ca Procuratura Generală să identifice volumul, să facă o estimare a numărului respectiv de dosare și o estimare a volumului de sarcinii de muncă.
Dar și dacă vom merge pe ideea fuzionării acestor două instituții, ce riscuri avem și mai ales fiindcă în acest an avem și alegeri parlamentare, iar riscurile sunt destul de mari. Dar vreau să ni le enumerați și dumneavoastră.
În primul rând, depinde de detaliile tehnice care, dacă se va decide preluarea acestui model, depinde de detaliile tehnice care vor fi conținute în acest eventual proiect de lege. Și cât de clar vor fi etapizați pașii de implementare a acestui model, pașii mă refer în special în timp, în calendar de timp. Astfel încât, așa cum ați menționat, avem, luăm în considerație contextul în care se află acum Republica Moldova și faptul că în toamna anului curent urmează să aibă alegeri parlamentare. O astfel de schimbare ar însemna că implementarea ar trebui să fie făcută cu maximă atenție pentru ca să fie, să se finalizeze înainte de alegerile parlamentare, fie să se ia în considerație alte modalități de tranziție.
Dar e posibil, e legal, iată, până în toamnă să avem o asemenea schimbare?
Dacă, după cum am spus, o soluție a fuzionării în viziunea Ministerului Justiției, în cazul în care urmare a consultărilor pe platforma Parlamentului și luarea în considerație și a poziției procuraturii ar fi considerată o soluție optimă, atunci ar trebui să fie prevăzută o modalitate cât mai ușoară de tranziție. Astfel încât să se asigure continuitatea activității procurorilor și pe în special investigarea pe cauzele pendinte.
Dar cum va rămâne cu șefii acestor două instituții specializate?
Acestea sunt detalii care vor trebui să fie discutate în pe platforma Parlamentului.
Mulțumesc.
Când vor fi transmise aceste propuneri către Parlament pentru examinare?
Pe parcursul zilei de astăzi.
Vă mulțumim pentru atenție. O zi bună să aveți.
Mulțumesc. La revedere.
La revedere.
